Fără ajutorul lui Dumnezeu nu putem face nimic

Îndemnuri şi învăţături pentru vremurile noastre

Ce ne sfătuieşte Biserica, ce ne sfătuieşte Mântuitorul Hristos? Mântuitorul Hristos ne-a spus aşa: „Fără de Mine nu puteţi face nimic”. Vezi? Fără ajutorul lui Dumnezeu nu putem face nimic. Facem ce vrem noi şi zicem că am reuşit, dar asta pentru suflet e dărâmare. De aceea spune Mântuitorul: „Fără de Mine nu puteţi face nimic”, pentru că Dumnezeu nu caută numai binele lumii acesteia, vieţii acesteia. Sigur, El ne ajută şi de miliarde de ori, dar caută mai ales ca să putem căpăta veşnicia (Parintele Dionisie de la Colciu).

Părintele Dionisie: Uniunea asta Europeană e după Dumnezeu? Ε desăvârşit după Satana. Desăvârşit, sigur. Că după Dumnezeu este numai Biserica. Biserica Ortodoxă e după Dumnezeu.

Dar vedeţi că şi oamenii Bisericii zic că Uniunea Europeană e un lucru bun.

Părintele Dionisie: S-a terminat. Oamenii Bisericii au alunecat. Fiindcă ăştia, europenii, vezi cât sunt de diplomaţi? Întâi pe capii Bisericii vor să-i înşele. Dacă au înşelat capii Bisericii, sigur… S-a terminat, e sfârşitul. Ei, măi, măi, măi. Vezi ce se lucrează? (2003)

Părintele Dionisie: Conducătorii omenirii vor să îngenunche adevărul, fiindcă se apropie împărăţia lui Antihrist, şi aceia, cu diplomaţia lor, se osârduiesc să facă lesnicios drumul pentru Antihrist. Şi ca să fie lesnicios drumul, na, fac şărlătăniile lor.

Ei spun că e numai o chestiune politică.

Părintele Dionisie: Politică, da’ care-i scopul politicii ăsteia?

Şi mai spun că Biserica n-are voie să se amestece în treburi politice.

Părintele Dionisie: Apoi vezi? (Părintele râde) „N-are dreptul”. Biserica n-are dreptul să spună adevărul. Da, da, e „bun”. Ei găsesc Biserica vinovată, vinovată de fărădelegile lor. Dar Biserica propovăduieşte adevărul, iar adevărul este Dumnezeu. Numai Dumnezeu îi fără greşeală şi numai lui Dumnezeu nu-i poţi găsi pricină, că-i Dumnezeu, că-i Adevărul, bunătate. De aceea vine Antihrist, pentru că e învederat contra lui Hristos, contra Adevărului.

Dar Biserica are voie să se amestece în treburi de morală, în viaţa publică, în viaţa societăţii?

Părintele Dionisie: Apoi nu ne lasă ei să le îndreptăm, dar după Sfinţii Părinţi, sigur, eşti dator ca să arăţi adevărul. Că adevărul este că nu se termină omenirea cu viaţa asta. Adevărul este să facem fapte bune, ca să putem căpăta veşnicia. Dar ei, fiindcă nu cred în veşnicie, cred numai în viaţa aceasta, spun că trebuie să-ţi faci toate voile. Şi cu ocazia asta lumea îi ascultă, de aceea se depărtează de adevăr. încet, încet…

Asta e lucrarea Satanei, direct, ca să n-aibă dreptul Biserica să te sfătuiască spre mântuire. Ca să poţi intra în veşnicie trebuie să nu fii trupesc, trebuie să nu-ţi faci voile. Da’ ei vezi că deodată au pus drepturile omului ca să ia tot dreptul Bisericii de a-l sfătui pe om cum să lucreze cu viaţa şi cu patimile şi cum să lucreze pe drumul adevărului ca să poată câştiga veşnicia.

Acuma toată lumea, orice fărădelege de pe faţa pământului o faci, aşa zice:„Aşa e dreptul omului, aşa doresc eu”. Vezi? N-a fost de când lumea, poate, legea asta, „dreptul omului”. Vezi cu ce diplomaţie, cu ce şarlatanie se lucrează? Dacă ar fi drepturile omului împotriva nedreptăţilor care se fac pe faţa pământului, atuncea da… da’ vezi că drepturile omului sunt pentru ca omul să facă numai rău; orice doreşte el, să n-aibă dreptul nici Biserica, nici nimenea să-i zică ceva. Dacă te amesteci în treburi astea politice de-acuma te omoară, da’ dacă mergi după drepturile omului, astea trupeşti, nu, nu. Acelea ce te învaţă Biserica, Hristos, Dumnezeu, proorocii, acelea n-ai dreptul să le faci, vezi? Împărăţia lui Antihrist este, părinte. (2004)

Părintele Dionisie: Vor satanele să te înscrie în Comunitatea Europeană şi după aceea să-ţi dea europeanu’ să mănânci ce vrei. Tu nu eşti stăpân în ţara ta, nu eşti. Ei, o luat ei proporţii, de-acuma na…. Ei, ce să-i faci? Răbdare trebuie, răbdare, şi dacă vom fi aproape de Dumnezeu, ferice de noi că am trăit. Dar dacă te dai după dânşii, asta-i pieirea. (1999)

Ca redactori ai unei reviste teologice, cum să vieţuim, că avem responsabilitate mare?

Părintele Dionisie: Aveţi responsabilitate, desigur. Să ţineţi tot ceea ce ne sfătuieşte Ortodoxia, fiindcă dacă ne depărtăm de sfaturile Bisericii, ne-am îndepărtat de Dumnezeu. Şi dacă ne-am depărtat de Dumnezeu, de-acuma trebuie (vei fi constrâns) să asculţi de Satana. Că atâta de meşter e vrăjmaşul, cu atâta iscusinţă te depărtează de harul lui Dumnezeu, şi atunci ce-ai făcut? Faci ce vrei tu, dar nu-ί după cum vrei tu.

Ce ne sfătuieşte Biserica, ce ne sfătuieşte Mântuitorul Hristos? Mântuitorul Hristos ne-a spus aşa: „Fără de Mine nu puteţi face nimic”. Vezi? Fără ajutorul lui Dumnezeu nu putem face nimic. Facem ce vrem noi şi zicem că am reuşit, dar asta pentru suflet e dărâmare. De aceea spune Mântuitorul: „Fără de Mine nu puteţi face nimic”, pentru că Dumnezeu nu caută numai binele lumii acesteia, vieţii acesteia. Sigur, El ne ajută şi de miliarde de ori, dar caută mai ales ca să putem căpăta veşnicia. (2002)

Cum putem ţine paza minţii, mai ales în oraş, unde suntem agresaţi de tot felul de lucruri rele?

Părintele Dionisie: Trebuie luptă, trebuie osteneală. Ştii prea bine, ca şi creştin, lucrurile care te vatămă, nu-i aşa? Ei, să te osârduieşti să nu le faci. Ştii foarte bine şi faptele care te pot ajuta, faptele bune. Fă-le şi te mântuieşti cu ele. De aceea, să te consideri ca şi cum ai fi într-un război, ca şi cum ai fi un soldat care te lupţi şi în dreapta şi în stânga să-l omori pe duşmanul tău, să nu-l laşi să dea înainte. Aşa şi noi, creştinii, să ne luptăm cu patimile care ne vatămă, cu vrăjmaşul sufletelor, şi să ne osârduim să facem faptele cele bune. Şi chiar dacă ne osârduim, omul e totdeauna neputincios, nu şi-ar putea împlini dorinţa, dar este Dumnezeu care ne ajută. Dumnezeu, dacă vede că aplecarea inimii tale nu-i falsă, atuncea ţi-ajută neapărat, e cu neputinţă să nu-ţi ajute. De multe ori întârzie să ne ajute ca să vadă hotărârea ta, osârdia ta. Dar dacă ne osârduim cu ajutorul lui Dumnezeu, bineînţeles, Dumnezeu ajută. (1996)

Nişte mireni, patroni, vor să le daţi câteva sfaturi. Cum să petreacă dânşii o viaţă duhovnicească când întâmpină multe probleme, au responsabilitate, oameni sub ascultare?

Părintele Dionisie: Vedeţi, ne-o binecuvântat Dumnezeu şi ne-am născut creştini. Dacă ne-am născut creştini, să nu ne depărtăm sub nici un motiv de sfaturile Bisericii. Biserica niciodată n-are greşeală, sub nici un motiv. Să ascultăm ceea ce ne spune Biserica şi atunci nu putem călca cuvintele Domnului.

Dar dacă ne depărtăm de sfaturile Bisericii, atunci e primejdie, că omul câteodată vrea, câteodată nu vrea, şi alunecă, şi cade în fărădelegi, cade în necaz. Noi însă, cât putem, să respectăm cu sfinţenie sfaturile Bisericii ş-atunci, fie că suntem călugări, fie că suntem mireni sau în orice scaun înalt bisericesc sau mirenesc, putem să ne purtam în aşa fel ca toţi să ne iubească. În primul rând, conducătorii să-i iubească pe subalternii lor şi-atunci toate sunt după Dumnezeu. (2002)

Cum se poate duce o viaţă de sfinţenie în lume, unde sunt ispite la tot pasul? În lume e mult mai multă ispită, să zicem a văzului, a auzului. Ştim că în mănăstire ispitele sunt mai mari ca în lume, dar mă refer la ispitele acestea grosolane care sunt în lume. Cum putem să le depăşim?

Părintele Dionisie: Eee!… Cu îndelungă răbdare, cu hotărâre duhovnicească în sufletul tău. Să-ţi zici aşa: „Eu ştiu ce este păcatul. De ce să mă uit cu poftă la fata aceea că-i aşa frumoasă, şi pe urmă să mă rănesc cu inima?”. Vezi că Sfânta Scriptură spune: „Când te-ai uitat cu patimă la parte femeiască, iată că ai preacurvit în inima ta cu ea.” De aceea, trebuie să ne osârduim să avem o bărbăţie duhovnicească în sufletul nostru. Să zicem aşa: „Frumoasă mai e fata aceea, dar e zidirea lui Dumnezeu. Dacă ea e aşa frumoasă, dar îngerii lui Dumnezeu cum or fi?” S-o admiri că-i frumoasă, dar fără patimă, că e zidirea lui Dumnezeu.

Dacă aici, pe lumea asta, omul este aşa, vai de capul lui cum este, şi are aşa frumuseţe, dar îngerii lui Dumnezeu? Să-ţi îndrepţi ideea şi mintea la îngerii lui Dumnezeu şi la frumuseţile pe care le are Dumnezeu în ceruri şi atunci nu pătimeşti. Dar trebuie, cum am zis, o bărbăţie duhovnicească, şi Dumnezeu ajută. În orice secundă şi în orice minut să spui „Doamne ajută!”, şi tot în momentul acela El ţi-ajută, că Dumnezeu nu-i departe, e pretutindenea şi veşnic. (2002)

Ce sfat ne daţi noua, mirenilor, privind rugăciunea inimii? Ce să facem noi ca să ne rugăm?

Părintele Dionisie: Cercaţi, cercaţi, că-i lucru bun. Nu este lucru mai bun ca acesta. Dar vă trebuie pregătire ca să puteţi câştiga rugăciunea inimii. Nu-i cu neputinţă dar trebuie răbdare multă. Dumnezeu ajută: „împărăţia lui Dumnezeu se sileşte şi silitorii o dobândesc pe ea”. Prima dată să scoatem din inima şi din cugetul nostru ideea că suntem cineva, egoismul. Şi după ce-l scoatem din noi, să ne socotim înaintea lui Dumnezeu cel mai păcătos om de pe pământ. Atunci să ştii că o să ai mari ajutoare şi mari progrese.

Până când vei avea egoism în sufletul şi în inima matale te osârduieşti zadarnic. Dar cearcă, că oricât de puţin te-ai osârdui, ai folos. Dacă vei ajunge să ai rugăciunea minţii tot timpul, harul acesta mare dumnezeiesc, până şi când dormi, e bine, iar dacă s-a întâmplat că n-ai putut reuşi, păgubaş nu eşti. Ai plată de la Dumnezeu. Că vezi, ne spun Sfinţii Părinţi, o sfântă cruce dacă ai făcut-o cu frica lui Dumnezeu şi cu smerita cugetare, e scrisă în ceruri. Dar de ce e scrisă aşa, o sfântă cruce? Fiindcă vrăjmaşul, diavolul, veşnic scrie şi el toate nepotrivirile, toate relele pe care le facem noi. Aşa şi Dumnezeu, şi sfânt îngerul nostru păzitor scrie tot ce facem, o cât de mică faptă bună, ca atuncea când vom trece pe la vămile văzduhului, să aibă îngerul păzitor ce să arate ca să scăpăm de vrăjmaşii din vămile văzduhului.

Părinte, nu prea avem poftă de rugăciune. O tot amânăm: mai târziu, mâine, o să fac cutare, poimâine, de săptămâna viitoare mă apuc…

Părintele Dionisie: Asta-i lucrarea ispititorului. Niciodată să nu zici că „voi face mâine”, fiindcă secunda pe care o trăim, aceea-i a noastră. Altă secundă, alt minut mai încolo nu-i al nostru, nu ştim dacă-l ajungem, că omu-i ca iarba, zice sfântul prooroc, „omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului”. Nu putem zice, „las’ că voi face mai pe urmă”. Să punem înaintea noastră cuvântul acesta: „Dacă vrea Dumnezeu, să-mi ajute să ajung mâine la biserică, să mă spovedesc şi să fiu atent ce-mi spune duhovnicul, căci el are harul Sfântului Duh şi ce mi-a spus el, aceea trebuie să mă osârduiesc să îndeplinesc ca să pot căpăta împărăţia Cerurilor”.

Fără spovedania păcatelor nu putem intra întru împărăţia Cerurilor. Vedeţi cât de mare este bunătatea lui Dumnezeu? A binecuvântat ca prin binecuvântarea arhiereului să-l facă pe preot să poată fi şi duhovnic, şi ce zice el, aceea face Dumnezeu. Vezi? N-a pus Dumnezeu îngeri ca duhovnici, ci un om, o persoană ca toţi oamenii, ca să poţi să te duci să-i spui tot, cu sinceritate. Că dacă nu te duci cu sinceritate, nu primeşti dezlegarea păcatelor; trebuie să fii sincer. Mila Domnului să fie cu noi!

Dar dacă preotul e mai păcătos decât cel care se spovedeşte lui?

Părintele Dionisie: Oricât de păcătos ar fi, nu lucrează el, preotul, ci lucrează harul Sfântului Duh. Chiar nevrednic să fie el, tu te mântuieşti şi te duci în rai şi el se duce în iad. De sute, de mii de ori se întâmplă lucrul acesta, pentru că şi preoţii sunt purtători de trup, iar dacă nu bagă de seamă, calcă pe cărarea cea de-a stânga, pe când noi trebuie să mergem pe cărarea adevărului, cea de-a dreapta. Şi oamenii, acuma, fiindcă au făcut legături cu felurite de feluri de neamuri şi dacă n-au sinceritatea aceea să fie mândri că sunt români şi creştin-ortodocşi, se lasă bătuţi de bântuielile vrăjmaşului, că el e pricinuitor a toată răutatea. Trebuie să ne osârduim, să ne silim.

Noi, vedeţi, suntem majoritatea din oraşe. Spuneţi de „linişte”, dar cum putem noi în linişte să ne apropiem de Dumnezeu când la noi sunt atâtea probleme? Noi trăim în Bucureşti majoritatea: telefoane, griji de fiecare zi, e foarte greu să vorbim de linişte într-un oraş.

Părintele Dionisie: Dacă n-o putem dobândi, să facem ceea ce putem. Să ne osârduim, să nu fim nepăsători, că nepăsarea e cea mai mare primejdie pentru sufletul fiecăruia din noi. Zici: „Eh, nu-i nimica aceea, da’ aceea nu-i nimic. Eh, îi post, dar hai să mâncăm, nu-i nimic”, „uite, nu trebuie să fac fapta aceea ruşinoasă, dar ştie Dumnezeu”… Asta se cheamă nepăsare. Asta-i un fel de disperare, cum să spun, ş-atuncea ce-ai făcut? N-ai milă singur de sufletul tău ş-atuncea sigur că-i primejdie. Dar cât se poate, să ne osârduim. Sunt şi în mijlocul Bucureştilor, sunt oameni apropiaţi de Dumnezeu, care-şi caută de mântuire. Mai greu, dar sunt. Dar dacă se împuţinează, şi pentru acei puţini ţine Dumnezeu toată omenirea… N-aţi văzut acolo, când cu Sodoma şi Gomora, zicea Avraam: „Doamne, da’ dacă or fi treizeci, pedepseşti?” „- Nu.” „Da’ dacă or fi 20, cutare?”, până s-o pogorât la cinci. Vine vorba că şi în mijlocul lumii sunt oameni apropiaţi de Dumnezeu. Da. (1996)

 

Parintele Dionisie de la Colciu, duhovnicul de  la Sf. Munte Athos

www.familiaortodoxa.ro

 

Din vara, usor usor, vom deveni infractori

PERICULOS TRAFIC MAFIOT DE ASPIRINE SI MUSETEL … Din vara, usor usor, vom deveni infractori

Desigur, cei care vom refuza inregimentarea. Restul, vor fi legali si corect incolonati.

Ei bine fratilor, am scapat noi de 2010, de 2011, unii sperau chiar ca SISTEMUL a uitat de cipuri, coduri de bare, e-Guvernare si alte cele. Dar SISTEMUL nu uita. El are o agenda, el lucreaza, el e pragmatic. Noi insa inca visam roz.

Iata ca a venit pana la urma si 2012 si tot ce si-au pus ELITELE in cap sa faca, vor si face inclusiv in Romania. Tot ceea ce fusese programat se va implementa si la noi.

Suntem gata? Suntem pregatiti? Astia care mai suntem, caci restul au clacat inca din 2010 iar multi dintre ei au ajuns sa ne atace mai furibund decat chiar oamenii declarati ai SISTEMULUI.

Vine imediat reteta electronica, apoi cardul national de sanatate si mai apoi si toate celelalte. Deocamdata inteleg ca vom mai putea cumpara fara reteta electronica medicamentele ce si pana acum le puteam cumpara fara reteta normala. Dar nu-i exclus ca pe viitor sa nu mai putem cumpara nici aspirine. Si nu mult dupa aceea nici musetel, chiar daca va fi interzis sa-l consideram medicament.

Deci, ce vom face iubiti frati si surori? Realizati ca vom deveni ilegalisti? Poate ca inca nu realizati …

Un an sau doi vor trece repede, iar la final vor fi puse toate pe fagasul lor, de la reteta si pana la buletin.

Pastorul luteran Martin Niemöller scria:

“La început naziştii au venit să-i ridice pe comunişti

Și eu nu am strigat în apărarea lor pentru că nu sunt comunist,

Apoi au venit după evrei,

Și eu nu am strigat pentru ca nu sunt evreu.

Au venit apoi pentru sindicalişti şi catolici

Și nici atunci nu am strigat pentru că nu sunt nici sindicalist și nici catolic.

Când au venit după mine,

Nu mai era nimeni în jurul meu să se ridice în apărarea mea.”

Eretic, dar a zis-o bine pe asta. Cam asa facem deja si noi. A venit pasaportul cu cip, am zis ca nu-i obligatoriu sa plecam peste hotare si n-am luat atitudine. Vine reteta, zicem ca ne vom descurca si cu medicamente pentru care nu se cere reteta. Va veni carnetul auto, vom zice ca nu-i obligatoriu sa conducem si iar nu vom lua atitudine. Va veni cardul de sanatate si vom balmaji si atunci ceva.

Dar va veni si buletinul de identitate obligatoriu. Ne vom uita apoi in jur precum cel din poezie …

Si poate nu realizati inca, dar sa nu ai BI cu cip va fi INFRACTIUNE.

Vedeti voi fratilor, a te inregimenta sau nu, nu-i asa o dulcegarie de salon. Nu-i tot una cu a fi sau nu cubist sau impresionist.

BI va fi doar un inceput al fazei finale. Intr-un viitor nu prea indepartat va apare si documentul unic total, iar banii cash vor dispare. In acel moment aproape orice faci fara acest card sau implant sau tatuaj, va fi ilegal.

Dar si pana atunci, pana la acea etapa, acum, in viitorul foarte apropiat, suntem oare pregatiti? Sa luam de exemplu cardul national de sanatate. Vor fi medici crestini, farmacisti crestini, pacienti crestini care sa-l ocoleasca? Daca noi sau ruda noastra sau un frate ortodox va fi bolnav, il vom ajuta? Vom apela chiar si la piata neagra? Daca va fi nevoie, vom transporta chiar medicamente? Sau vom fi niste umerase? Nu mai suntem oare acelasi popor dinainte de 1989? Pe vremea aia aproape toti apelam la piata neagra, acum oare ne-am inmuiat de tot?

Cititi va rog si:

Dictatura cipului va fi mai rea decat dictatura bolsevica sau national-socialista

Refuzul acceptarii cipurilor si a platilor electronice va insemna neplata impozitelor si piata neagra … Adica vom fi pasibili de puscarie

 

 

Daca voi nu ne vreti, nici noi nu va mai vrem

Iata ce aflam din articolul Grecii nu mai vor euro. Si-au creat o moneda virtuala alternativa ca forma de plata:

“Daca voi nu ne vreti, nici noi nu va mai vrem”, spun grecii despre zona euro si moneda ei, dar si despre bani in general. Iar unii au si trecut la fapte.

In cel putin 10 orase, oamenii folosesc o forma de troc. Pentru ca valoarea marfurilor trebuie totusi raportata la ceva, si-au creat o moneda virtuala alternativa.

In piata din Volos, in centrul Greciei, cu euro nu poti cumpara nimic. Vanzatorii primesc insa cupoane cu valoarea produselor in TEM, prescurtarea pentru Unitate Alternativa Locala. Iar cupoanele pot fi folosite apoi la producatorii si in magazinele inscrise in retea.

La Volos, 900 de oameni practica deja acest sistem alternativ de plata. Totul a pornit inainte de criza de la cativa idealisti aflati in cautarea unui mod de viata mai simplu.

Astfel de retele de oameni care isi schimba intre ei produsele si serviciile pentru a-si acoperi nevoile au aparut in 10 orase din Grecia. Totusi, sunt lucruri care nu pot fi platite in natura, cum ar fi facturile sau impozitele

sursa http://saccsiv.wordpress.com

Bunatatea si inteligenta delfinilor

Cercetătorii nu înţeleg de ce delfinii îi ajută pe pescarii brazilieni

 

Galerie foto (1)

Oamenii de ştiinţă sunt bulversaţi de  straniul comportament al cetaceelor, cu atât mai mult cu cât la  sfârşitul unei sesiuni comune de pescuit între oameni şi delfini, cei  din urmă nu se aleg cu mare lucru.

Bizarele relaţii dintre pescari şi cetaceele din specia delfinilor cu  bot gros (Tursiops truncatus), au fost observate în apele din jurul  portului Laguna din Brazilia. Aici, delfinii mână cu ajutorul capetelor  şi întotătoatelor caudale, bancurile de peşti spre plasele pescarilor.

Acest comportament, încă inexplicabil, este cunoscut de generaţii de  către pescarii din regiune, iar cercetătorii care au studiat fenomenul,  confirmă spusele localnicilor.

Cercetătorii au descoperit cu surprindere că din totalul populaţiei locale care cuprinde circa 150 delfini, aproximativ 50 de exemplare ajută oamenii la pescuit, în timp ce restul delfinilor se mulţumesc să observe de pe margine, neimplicându-se în actul de ajutoare al oamenilor.

Cei 50 de delfini se comportă iniţial precum nişte câini de oi, adunând  şi dirijând spre oameni bancurile de peşti. Când delfinii s-au apropiat  de plasele oamenilor, bat apa cu înotătoarele şi capetele pentru a  dezorienta şi ameţi peştii care sunt apoi uşor prinşi de pescari.  Cercetătorii au mai observat că cei 50 de delfini par a fi cele mai  sociabile şi prietenoase exemplare din populaţia locală, şi stau mereu  unul în apropierea celuilalt.

Oamenii de ştiinţă vor de asemenea să afle dacă puii de delfini sunt angrenaţi de mici în acest comportament bizar.

Ceea ce i-a surprins cel mai mult pe cercetători este faptul că delfinii  nu primesc niciun fel de recompensă sub formă de hrană din partea  pescarilor, ci par a avea un comportament pur altruist la adresa  oamenilor.

Sursa: Daily Mail

Sursa: BLOG  ENCICLOPEDIC  2 – DESCOPERA

Exces de… Dumnezeu?

Exces de… Dumnezeu? SUNTEM “EXAGERATI” DACA LUAM IN SERIOS VIATA DUHOVNICEASCA SI REFUZAM DUHUL LUMESC?/ Slabanogi de profesie: chiar vrem sa ne vindecam?/ ZIUA IN CARE VOR CADEA MASTILE SI FARDURILE… (Recomandari duhovnicesti)

 

• Ziarul de Iasi [pr. Constantin Sturzu]: Excesul de Dumnezeu poate dauna sanatatii?

Veacul de acum este macinat de dintii cariati ai excesului. Mintea omului nu mai gusta din cuvintele inteleptei cumpatari, inima e lasata sa alunece fara opreliste oriunde pofteste.

Lacomia este considerata motorul care pune in miscare economia. Nici un cistig nu e prea mare, nici un adaos comercial nu e suficient. Miliardarii spera sa fie cei mai bogati oameni de pe suprafata pamintului, inclusiv de pe suprafata cimitirelor.

Saracii nu se lasa nici ei mai prejos, dorinta de a avea mai mult ii impinge la imprumuturi peste puterile lor, semnindu-si, odata cu cererea de imprumut bancar, si propria sentinta, alegind lanturile ratelor, uneori pe viata.

Batrinii nu se mai satura de a trai, prin intermediul televizorului, vietile altora, ca palida consolare pentru netraita lor viata sau ca refuz al asumarii unui statut, specific unei virste consacrate, cindva, pregatirii pentru moarte.

Tinerii, imbatati de iluzia infinitelor posibilitati, isi exploreaza limitele, fortind necontenit capacitatea simturilor de a produce placere.

Hrana nu mai este cautata spre a zidi trupul, ci spre a excita papilele gustative. Imbracamintea este chemata sa provoace si sa seduca, e cu atit mai apreciata cu cit lasa descoperit mai mult trupul sau ii evidentiaza patimas formele. Telefonia s-a transformat din prilej de facila comunicare in nesfirsita vorbarie fara rost. Nu ne mai intereseaza a naviga pe caile informatiei, vedem in internet doar locul unde te poti scufunda cit mai mult, din ce in ce mai adinc, pina cind viata reala devine, de fapt, o a doua viata (“second life”).

Continuare

Conducatorii omenirii intregi nu sunt altceva decat dusmanii Adevarului

Vremurile din urmă, sunt semne sau exagerări?

- Unii parinti, unii crestini spun ca sunt tot felul de semne ale sfarsitului lumii, iar altora li se pare ca sunt exagerari. Dumneavoastra ce credeti? Sunt semne ale sfarsitului lumii astazi sau sunt unele exagerari?

- Nu-s exagerari. Dupa toate scrierile Sfintilor Parinti, sigur, e in apropiere imparatia lui Antihrist. Asa socotesc eu, dupa cat am citit, dupa cum ne-au istorisit si Parintii vechi si dupa cum scriu toate cartile. Dupa cum se vad lucrurile, suntem cam in apropiere.

- Ce scop au proorociile? Pentru ce ne-au fost lasate, cum sa ne folosim de ele?

- Au fost date omenirii ca sa te pregatesti. Sa te pregatesti pentru ca o sa vina sfarsitul, distrugerea lumii.

- Sunt unii care intra in panica, nu folosesc proorociile foarte duhovniceste.

- Atuncea aceia sunt nedumnezeiti. Daca nu poti sa te folosesti, inseamna ca esti nedumnezeit. Proorociile sunt pentru oameni, pentru folosul lor. Dumnezeu, fiindca ne iubeste, ne prooroceste dinainte: “Aveti in vedere ca o sa vina distrugerea voastra!” Proorocirile sunt spre pocainta.

Suntem in al VIII-lea veac. Toate sfintele proorocii, toate sfintele carti, toate invataturile Sfintilor Parinti cei inalti, care s-o dus pana la al treilea cer, toate ne-o propovaduit ca in al VIII-lea veac omenirea o sa faca mari progrese spre cele rele, de-a stanga. In al VIII-lea veac o sa se schimbe omenirea intreaga. Si vedem lucrurile astea, le vedem cu ochii.

Tineretul face niste nelegiuiri titanice!… Cand el ar trebui sa fie ca o floare care infloreste, acuma deodata ii bagata samanta pacatului in el. Vedeti? De aceea trebuie sa ne osarduim ca samanta aceea a pacatului sa nu dea rod.

Lumea asta e in mana vrajmasului. Conducatorii omenirii intregi nu sunt altceva decat dusmanii Adevarului, ca sa faca tot ce-i rau. Daca o ajuns sa dea voie sa se casatoreasca barbat cu barbat si femeie cu femeie!… Si nu numai ca le da voie, dar te si obliga sa le recunosti casatoria. Nimenea sa nu le spuna ca nu e voie! Vezi? O luat puterea sataniceasca desavarsit controlul.  Sunt timpurile cele mai critice! Cele mai critice timpuri au inceput, caci se apropie vremea venirii lui Antihrist. Da, atata-i de daramata omenirea ca nu gasesti om curat pe fata pamantului. Asa e, sunt timpurile lui Antihrist. Conducatorii s-au facut ascultatori de Satana.

- Dar vedeti ca umbla cu diplomatie. La suprafata totul e bine, conducatorii se arata ca si cum ar fi cei mai mari aparatorii ai dreptatii. Cum sa infrunti viclenia si minciuna asta?

- Ei, cum s-o infrunti? Numai cu nadejdea la Dumnezeu! Trebuie rabdare, rabdare… “Cel ce va rabda pana la sfarsit, acela se va mantui”, spune destul de clar Sfanta Scriptura. Cel ce va rabda pana la sfarsit in Adevar, sigur ca da.

Alt adevar nu exista pe fata pamantului decat Biserica. Toti sunt vicleni, numai Mantuitorul Hristos e Adevar. Asta-i Adevarul. In lume sunt si oameni buni si sfinti, dar ca oameni aluneca, si vrajmasu-i diplomat si te inseala. Te lasa sa te sfintesti, da’incet, incet, se strecoara, daca n-ai smerita cugetare, si se salasluieste in sufletul si in cugetul tau egoismul. Apoi atuncea ce mai faci din persoana care are egoism? S-a terminat!

- Cei care conduc lumea cauta sa-i ameteasca pe toti, sa nu mai stie ce e binele si ce e raul. Cum poti sa cunosti adevarul?

- Eee!… Numai darul Sfantului Duh, numai darul Duhului Sfant!… S-a terminat! Asa-i, da, s-a terminat! Greutati. Ca vezi, atata-s de smecheri conducatorii lumii, ca ei se apropie de conducatorii Bisericii ca sa-i atraga de partea lor. Poti sa racnesti tu ca un nebun, daca esti un simplu om, cine te asculta? Da’ daca conducatorii Bisericii ordona, de acuma toata lumea trebuie sa-i asculte. Si dusmanii Adevarului se osarduiesc zi si noapte ca sa-i insele pe conducatori. Asa-i.

Aproape toata lumea, cea mai multa, are o incredintare asa, ca aici e raiul si aici e iadul. Despre acestia nu mai poti spune ca sunt oameni apropiati de Dumnezeu; sunt oameni care au ajuns mai rau ca dobitoacele.

De aceea, trebuie o atentie mare. Omenirea a intrat in veacul al VIII-lea. Toate Sfintele Scripturi si toate proorociile proorocilor, ale apostolilor si ale Sfintilor Parinti spun ca, odata cu inceputul celui de-al VIII-lea veac, va fi o schimbare infricosata in omenire, adica omenirea se va schimba toata inspre cel rau. Nu spre apropierea de Dumnezeu, ci spre departarea de Dumnezeu.

Ca vezi, in timpurile astea, dupa cum ati auzit, va fi imparatia lui Antihrist. Proorocii lui Antihrist cunosc lucrurile, cunosc adevarul ca, atata timp cat Ortodoxia va fi la inaltime, imparatia lui Antihrist nu poate sa imparateasca. Conducatorii de acum ai omenirii sunt cei mai indepartati de adevar, caci adevarul este Ortodoxia. S, daca sunt indepartati de adevar, proorocii lui Antihrist se inmultesc si vor sa-l aduca pe Antihrist [2], dupa cum scriu Sfintele Scripturi, ca sa stapaneasca Pamantul. Dar noi, care am cunoscut adevarul, sa nu ne dam batuti de neadevar.

Adevarul este Hristos, neadevarul este Satana. Dar vezi ca Satana e smecher, e viclean. De mici copii baga in sufletele si in cugetele tineretului patimile cele daramatoare de adevar..

Acuma vedem, vedem cu ochii nostri: Uniunea Europeana! Care-i scopul lor? Ca sa atraga omenirea de la Adevar spre pierzare, spre Satana, cum sa spun, spre stanga.Faradelegile cele mai infricosate care s-o petrecut candva le socotesc conducatorii o nimica toata, spun ca “asa trebuieste, asa trebuieste”. Auzi dumneata? Si cine zice asta? Chiar conducatorii. Sodomia, despre care citim in Sfintele Carti ca a fost urgia cea mai mare pe pamant – cand s-o scufundat Sodoma si Gomora – o socotesc o distractie. Spun ca nu-i nimica, ca asa trebuie sa mearga toata omenirea. Vezi? Ce semn mai mare vrei sa vezi?

Si dintre crestini, dintre ortodocsi, incep unii sa zica: “Ei, da’ nu-i nimica cutare, nu-i nimica cutare … Da’ ce trebuieste post, da’ ce trebuieste sa mergi la biserica?” Vezi? Incep si dintre crestini, dintre ortodocsi… s-o slabanogit si ei. Ceea ce o prevazut Sfintii Prooroci, le-o propovaduit inca de multi ani, noi vedem acuma ca incep sa se implini cele ce au proorocit.

Da’ ce sa mai zici? Se asteapta imparatia lui Antihrist. Antihrist, adica vederat este contra lui Hristos. Si acum lumea intr-acolo se indreapta toata, ca sa faca alte legi, nu ale lui Hristos, Dumnezeu adevarat, care s-o pogorat din cer si o luat trup pentru noi. De-acuma e vadit lucru, conducatorii sunt anti, contra lui Hristos. Imparatia lui Antihrist e aproape, dupa cum spun toate Sfintele Scripturi, dupa ceea ce se intampla si ceea ce vedem. E aproape. De aceea, trebuie sa fim atenti si sa nu zicem ca “nu-i nimica cutare si nu-i nimica cutare si nu-i nimica cutare”.

Staretul Dionisie – Lumea in Vremurile de Pe Urma (Vol2)

DESPRE VRAJITORI, VINDECATORI SI PREZICATORI.

INVATATURA ORTODOXA DESPRE VRAJITORI, VINDECATORI SI PREZICATORI. “Chiar daca vrajitorii ar putea sa dea sanatate, tot trebuie să-i indepartam!”

 

 

Cititi si:

• Arhimandritul Lazar: “LUMEA INCLINA CATRE UN CRESTINISM FALS, ISTERIC”. Cand inselarea si fanatismul devin normalitate in viata bisericeasca…

 

CUVÎNTUL SFÎNTULUI NICODIM AGHIORITUL – DESPRE VRĂJITORIE

De ce au căzut creştinii în vrăjitorii

Şi, într-adevăr, întreaga pricină pentru care creştinii au căzut astăzi în toate relele lucrări ale diavolului şi mai ales în diferitele vrăjitorii se datorează faptului că nu cercetează cu grijă acele prime făgăduinţe şi învoieli pe care le-au dat lui Hristos cînd au fost botezaţi şi că le-au uitat şi cu desăvîrşire le-au şters din amintirea şi inima lor. Pentru ei au urmat acele înfricoşătoare cuvinte pe care le-a spus Domnul: anume că, ori de cîte ori necuratul demon iese din om, merge în locuri secetoase, căutînd odihnă şi nu găseşte; apoi se întoarce iarăşi la omul din care a ieşit şi, deoarece găseşte inima lui neocupată, curăţită şi pregătită, ia împreună cu el încă alţi şapte demoni mai vicleni şi intră acolo înăuntru şi locuieşte şi devin cele de după aceea ale omului aceluia mai rele decît cele dintîi:
Continuare»