SECAREA EUFRATULUI

TURCIA A INCHIS EUFRATUL TOTAL?

 

Guvernul de la Ankara a ordonat, recent, oprirea pompării de apă din râul Eufrat, ameninţând Siria şi Irakul cu o criză majoră de apă. În urma acestei măsuri abuzive, nivelul apei din Lacul Assad a scăzut cu aproximativ 6 metri, lăsând milioane de sirieni fără apă de băut, a constatat Al-Akhbar.

În urmă cu două săptămâni, guvernul turc a intervenit încă odată în criza din siriană. De această dată intervenţia a fost diferită de toate celelalte însă repercusiunile acestei măsuri ar putea aduce catastrofe fără precedent pentru Siria şi Irak.

Încălcând normele internaţionale, guvernul turc a întrerupt complet furnizarea rezervei de apă din râul Eufrat. Ankara a început să reducă treptat pomparea apei din Eufrat în urmă cu o lună jumătate, apoi a închis-o complet cu două săptămâni în urmă, conform publicaţiei citate.

Nivelul apei din Lacul Assad (un rezervor artificial creat pe cursul râului Eufrat) a scăzut cu şase metri sub nivelul normal (ceea ce înseamnă că pierdut milioane de metri cubi de apă), conform unei surse anonime.

”O reducere suplimentară de un metru a nivelului apei va scoate barajul din funcţiune”, a adăugat aceasta.

Statul Islamic Irakian şi Siria (SIIS), o organizaţie islamică teroristă care controlează regiunea barajului, a anunţat că nu a suspendat furnizarea apei.

Rezervoarele ar putea să sece complet în orice moment. Între timp, rezervele de apă auxiliare din al-Khafsa sunt aproape golite şi nici acestea nu pot rezista prea mult. În aceste condiţii, şapte milioane de sirieni riscă să rămână fără apă. În acelaşi timp, din cauza faptului că Barajul Tishrin nu mai primeşte apă, turbinele nu mai generează electricitate, scăzând furnizarea de curent către oraşul Alep şi împrejurimile acestuia, ceea ce va intensifica şi mai mult criza din regiune.

Raqqa, partea nordică a Lacului Assad, este complet scoasă din funcţiune. Două milioane de sirieni care trăiesc în regiunea cuprinsă între localitatea Mica Swaydiya, din est, şi al-Jarniya, în vest, ar putea să rămână fără apă de băut.

”Secarea rezervelor de apă din baraj va face lacul să se usuce ceea ce va pune presiune pe structura sa, provocând fisuri şi posibil un colaps total”, a avertizat Al-Akhabar.

Un conflict istoric

Râul Eufrat a fost în istorie sursa unui conflict între Turcia pe o parte şi Irak şi Siria pe cealaltă parte. Ankara insistă să considere Eufratul un ”râu ce traversează graniţa” şi nu un ”râu internaţional”, iar astfel ”nu se supune legilor internaţionale”. Mai mult. Turcia este una din cele trei ţări ale lumii (împreună cu Burundi şi China) care se opun Convenţiei Folosirii Non-Navigaţionale a Cursurilor de Apă Internaţionale adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1997.

În 1987, un acord temporar între Siria şi Turcia implica împărţirea rezervelor de apă ale Eufratului în timpului perioadelor în care bazinul Barajului Ataturk era plin. În virtutea acestui acord, Turcia s-a angajat să furnizeze, peste graniţa turco-siriană, un nivel anual de peste 500 de metri cubi de apă pe secundă, ajungând într-un final la un acord cu privire la împărţirea reţelei de apă a râului între cele trei ţări. În 1994, Siria a înregistrat acest acord la Naţiunile Unite, ceea ce a garantat dreptul Siriei şi al Irakului la un nivel minim de apă din râul Eufrat.

======================

Profeţiile Părintelui Paisie şi Proiectul Anatoliei de sud-est

Probabil că mulţi dintre voi
aţi citit cartea Apocalipsei şi profeţiile cu privire la râul Eufrat şi viitorul
război mondial numit “Armaghedon”. În afară de aceasta există mai mulţi părinţi
înduhovniciţi care luminaţi de harul lui Dumnezeu au făcut tâlcuiri la
Apocalipsă descoperind multe dintre tainele cuprinse în versetele din
“Apocalipsă”. Unul dintre aceşti minunaţi părinţi este Cuviosul Părinte Paisie
Aghioritul, un monah aghiorit cu viaţă sfântă care a vieţuit în Sfântul Munte
Athos. Mulţi pelerini care l-au vizitat pe Părintele Paisie l-au întrebat despre
ce va fi în vremurile de pe urmă dacă noi trăim acele vremuri, cele scrise la
Apocalipsă, cerându-i sfatul şi în multe alte probleme cu care se confruntau.
Părintele fiind un adevărat trăitor întru Hristos, nu o dată, a răspuns
nedumeririlor celor ce-l căutau pentru sfat. Aceste îndrumări ale părintelui
fiind descoperite de la Duhul Sfânt sunt de un real folos duhovnicesc. Unele
dintre acestea s-au tipărit în cărţi care apoi au fost publicate iar altele s-au
transmis de la un credincios la altul prin viu grai.În cele ce urmează vom reda
câteva profeţii ale părintelui Paisie, dar înainte de aceasta vom încerca se
dezbatem un alt eveniment care este strâns legat de ceea ce a profeţit
părintele.Mai exact despre ce este vorba….În Turcia de mai
mulţi ani a fost pus în aplicare proiectul Anatoliei de Sud-Est(GAP). Acest
proiect îşi propune să transforme radical conditiile în aceasta regiune, prin
crearea unui vast sistem de irigare. Este printre cele mai mari proiecte din
Europa si unul dintre cele mai importante din lume. GAP acopera 13 proiecte
incluzand 22 de baraje, 19 hidro centrale electrice de-a lungul Eufratului dar
si de-a lungul Tigrului plus un canal de irigare lung de 630 de kilometri. În
afară de asta, proiectul mai cuprinde investiţii în infrastructura rural şi
urbană, agricultură, transporturi, industrie, educaţie, sănătate, locuinţe şi
turism.

SITUATIA DEZVOLTARII
ENERGIEI HIDRO SI IRIGATIILOR IN REGIUNEA GAP (2000)

Finalizat

In
curs

Planificat

Capacitate
(MW)

4,490

898

1,947

Productia de
energie (GWh/yr)

16,704

3,286

7,119

Suprafata irigata
(ha)

212,197

159,147

1,428,656

Numar
baraje

12

2

8

Numar
hidrocentrale

6

2

10

Statistici
conform: romturkonline.com

Iniţial finalizarea proiectului era programată pentru
anul 2005, dar lipsa de fonduri la care s-au adăugat o serie de probleme apărute
pe parcurs au întârziat finalizarea, termenul fiind prelungit până în anul 2010.
Proiectul a provocat mai multe neînţelegeri cu cele două state vecine ale
Turciei, Siria şi Irak. Printre aceste neînţelegeri cea mai accentuată este
reducerea fluxului de apă, râurile Tigru şi Eufrat fiind importante surse de apă
pentru cele două state. În ianuarie 1990 lucrările demarate de turci au redus cu
75% fluxul de apă pentru cele două state. Astfel, Irakul şi Siria au semnat un
protocol cu Turcia care să le garanteze un minim de debit de 654 de metri cubi
pe secundă. Totuşi până în momentul de faţă guvernele celor două state şi-au
exprimat rezeva cu privire la proiectul GAP. Banca Mondială a refuzat să acorde
fonduri pentru acest proiect până ce Turcia îşi va soluţiona neînţelegerile cu
Siria şi Irak. Cu toate acestea proiectul s-a bucurat de sprijin financiar din
partea marilor corporaţii turceşti. La final va fi posibila irigarea unei
suprafete de 1.7 milioane hectare şi generarea unei energii hidroelectrice 27
miliarde kwh/an cu o capacitate instalata de peste 7460MW. Terenul total care
trebuie irigat corespunde la 20% din totalul terenului irigabil din punct de
vedere economic al tarii in timp ce productia anuala de energie constituie 22%
din potentialul hidro-energetic al Turciei. Potrivit previziunilor, la
terminarea proiectelor de irigatii, cresterea productiei va fi de 90% la grau,
43% la orz, 600% la bumbac, 700% la tomate, 250% la linte si 167% la vegetale.
În prezent proiectul este finalizat în proporţie de 70%, urmând ca în 2010 să
fie gata.Se mai crede şi faptul că numele de Eufrat provine din
persana veche Ufratu sau din avestană
*hu-perethuua, însemnând “potrivit pentru traversat” (din hu-,
însemnând “bun”, şi peretu, însemnând “vad” ) – conform Wikipedia.Să vedem acum ce spune
Părintele Paisie Aghioritul:“Când veţi auzi că apele Eufratului sunt îngrădite
de turci în susul lor cu un baraj şi sunt folosite pentru irigare, să ştiţi
atunci că deja suntem în proces de pregătire a acelui mare război şi astfel se
deschide drumul pentru armata de două sute milioane de oameni a răsăritului,
precum spune Apocalipsa. Printre
pregătiri va şi aceasta: va trebui să
sece râul Eufrat ca să poată trece o armată numeroasă. La o adică, zâmbi Stareţul, dacă două sute de milioane de chinezi, ajungând
aici, vor bea câte o cană de apă, îl vor usca pe loc! Mi s-a spus că armata Chinei numără acum două sute
de milioane de ostaşi, adică acel număr concret despre care scrie Sfântul Ioan
în Apocalipă. Chinezii pregătesc chiar şi un drum pe care îl numesc “miracolul epocii”,
cu lăţimea unui rând de o mie de ostaşi
aliniaţi. Acest drum deja e construit până la hotarele Indiei. E nevoie,
de fapt, de multă atenţie şi luciditate ca să deosebim semnele vremurilor, căci
într-un fel sau altul, se întâmplă că cei care nu se îngrijesc de curăţenia
inimilor lor să nu le deosebească şi să greşească. Să presupunem că cineva ştie că, pentru venirea
unei armate multimilionare, trebuie să se usuce râul Eufrat. Dacă însă va
aştepta o minune: de exemplu, să apară o crăpătura care să înghită toată apa, va
greşi, pentru că nu s-a îngrijit ca, prin curăţenia inimii sale, să “pătrundă în spiritul” Scripturii.
(din cartea “Stareţii despre vremurile din
urmă”)

“Turcii ne vor lovi dar Grecia nu va suferi prea
mult. Nu va trece mult timp dupã atacul turcilor si rusii îi vor lovi pe turci
si îi vor cãsãpi. Asa cum rupi o coalã de hârtie tot asa va fi sfâsiatã Turcia.
O treime din turci vor fi ucisi, o treime se vor încrestina, si o treime va
merge în adâncurile Asiei. Folosirea apelor
Eufratului de cãtre turci pentru irigatii va fi o preînstiintare ca a început
pregãtirea marelui rãzboi care va urma. Dupã destrãmarea Turciei, Rusia,
va continua rãzboiul pânã va ajunge în Golful Persic si îsi va opri trupele
lângã Ierusalim. Atunci puterile occidentale îi vor soma pe rusi si le vor da 6
luni. Rusia însã nu-si va retrage trupele si atunci puterile occidentale vor
începe sã aducã trupe pentru ai ataca pe rusi.
Rãzboiul care va izbucni va fi mondial si in cele
din urmã vor pierde rusii. Se va vãrsa mult sânge. Marile orase vor deveni
ruine. Dar noi, grecii, nu vom participa la acest rãzboi. Toti cei din jurul
nostru se vor sfâsia unii pe altii, însã noi vom sta de-o
parte.”

(din cartea “Cuviosul Paisie Aghioritul – Mărturii ale
închinătorilor”, Nicolae Zurnazoglu)

 

Acest articol a fost publicat în PAISIE AGHIORITUL și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la SECAREA EUFRATULUI

  1. Georgia zice:

    Trist.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s