Schimbari necesare la poporul român

Schimbari necesare la poporul român. Abordari si atitudini importante pentru români. Schimbarea comportamentului (edu5)

De fapt, totul pleacă de la CE VREM. (cine mai porneşte un text cu “De fapt…”? 🙂 ). Ideea este că cel mai important lucru pentru bunăstarea noastră este să stabilim ce vrem. După ce stabilim ce vrem, fiecare în parte, dar şi ca popor, trebuie să ne întrebăm dacă e normal ce am stabilit că vrem. Dacă este normal, trebuie apoi să vedem cum obţinem ce vrem. Dacă nu este normal, trebuie să schimbăm ce vrem. Dar…ce este normalul? Normalul este subiectul central al unui alt text viitor de-al meu. Până atunci ţin să subliniez că dacă stăm să ne gândim, o să observăm că toţi oamenii, fără excepţie, vor de fapt acelaşi lucru: confort material şi/sau psihic. Nu există excepţie de la această regulă (o să explic într-un text viitor). Dacă am stabilit că toţi oamenii (deci inclusiv românii) vor să aibă confort material şi/sau psihic, atunci consider că ar fi important pentru ei să facă o trecere (bruscă sau nu) de la o abordare greşită (care NU le va asigura acel confort dorit) către o abordare corectă, care îi va ajuta să aibă o viaţă mai bună. Iată în continuare la ce mă refer:

Chestii mai complicate:

1. Etica personalităţii (greşită)    VS     Etica caracterului (corectă)

Pe scurt – o persoană nu trebuie apreciată în funcţie de personalitatea pe care şi-o crează/inventează/şlefuieşte/mimează/inventează/manipulează, ci o persoană trebuie apreciată după CARACTER, după nişte valori adevărate ca integritatea, modestia, fidelitatea, măsura, curajul, dreptatea, răbdarea, hărnicia, simplitatea etc (detalii AICI şi în cartea de care se vorbeşte la acel link – Eficienţa în 7 trepte, de Stephen R. Covey)

2. Gândirea, abordarea  şi acţionarea pe termen scurt (greşit)    VS    Gândirea, abordarea  şi acţionarea pe termen lung (corect)

Din păcate cea mai mare parte a românilor gândesc pe termen scurt,  de pe azi pe mâine. Nu îşi analizează viaţa şi situaţia pe termen lung, ci abordează totul din momentul acum (azi / săptămâna asta). Există multe explicaţii pentru existenţa acestui fenomen, iar printre cele mai importante ar fi proasta educaţie (despre educaţie reală citiţi AICI) şi sărăcia – care îi obligă să muncească zi de zi pentru a supravieţui cu banii de pe o zi pe alta. De unde creier învăţat şi timp sau dispoziţie ca să faci planuri pe termen lung, pentru binele tău din viitor, atunci când tu nu ai nici măcar condiţiile minime ale unei vieţi decente în prezent? (ce înseamnă un trai decent găsiţi AICI)

3. Asigurarea în primul rând al Binelui de moment (greşit)    VS   Acordarea unei importanţe sporite Binelui pe termen lung (din viitorul apropiat şi îndepărtat)

Un român trăieşte în medie vreo 70 de ani să zicem (nu mai ştiu cât e speranţa de viaţă statistică în prezent). De curând am văzut la TV un caz cu un român care cică a trăit  în secolele trecute vreo 138 de ani (detalii AICI). Habar n-am dacă e pe bune, dar oricum, până nu demult, românii aveau potenţial în genele biologice să trăiască foarte mult, însă din cauza multor chestii, cum ar fi: schimbarea sistemului de viaţă – de la “patron” de gospodărie la ţară către sclav muncitor pe nimic la oraş; poluarea aerului; alimente toxice; apă poluată; lipsa mişcării/exerciţiului fizic; lipsa odihnei după amiaza; odihnă insuficientă noaptea; distrugerea bioritmului de om – fiinţă diurnă (din cauza descoperirii-inventării curentului electric şi a iluminatului artificial, activăm în prezent şi noaptea – ceea ce nu e foarte benefic pentru sănătate); renunţarea la alimentele tradiţionale şi trecerea la tot felul de plăceri exotice sau create în laborator etc); stresul cotidian etc etc etc, din cauza tuturor acestor chestii cumulate, ne-am distrus potenţialul de a trăi mult şi nici copiii noştri nu mai pot ajunge uşor să trăiască aşa mult. Revenind – dacă trăim vreo 70 de ani pe acest Pământ, consider că este normal şi de dorit să ne intereseze toţi acei 70 de ani, nu doar momentul ACUM. Trebuie să ne planificăm viaţa, să “lucrăm” din timp pentru binele nostru pe termen lung. De exemplu renunţarea la o mâncare foarte gustoasă dar toxică în prezent (renunţarea la “binele de moment”) ne ajută să asigurăm binele din viitor – vom fi mai sănătoşi. Şi sunt multe astfel de exemple. Puteţi găsi o parte dintre ele în textul meu de aici: Cum sa te ajuti PE TINE din viitor. Gandirea pe termen scurt si lung. Binele din prezent si binele din viitor . Mai trist este că această trecere de la binele de moment la binele pe termen lung trebuie să o aplice părinţii şi pe copiii lor încă de mici, ca atunci când vor fi mari să o aplice singuri pentru a-şi îmbunătăţi viaţa. Însă părinţii români……….citiţi aici despre părinţii români.

4. Trecerea de la judecarea după aparenţe la judecarea şi analizarea pe baza cât mai multor informaţii

Din păcate însă LIPSA DE TIMP şi CHEF îi face pe români să concluzioneze foarte repede foarte multe lucruri. Şi de foarte multe ori greşesc. O analiză mai profundă a anumitor lucruri ar distruge de exemplu acea “lipsă de memorie a poporului român” care se manifestă legat de politică.

5. Trecerea de la o atitudine egoistă – să-mi fie mie bine și familiei mele la o atitudine altruistă față de cei din jurul tău pe care nu îi cunoști și față de întreaga societate în care trăiești. De exemplu momentul votului este pentru cei mai mulți români o dovadă a egoismului ”votez pentru că vreau nu știu ce…” / ”votez împotriva lu’ ăla pentru că mi-a tăiat pensia” / ”votez pentru copiii mei etc”. Cei mai mulți români votează PENTRU EI, deși votul se referă la o comunitate întreagă, la o societate întreagă, la un popor întreg. Unul n-ar zice “votez pentru că VREM nu știu ce” sau “pentru că NE-a tăiat pensia” sau “votăm pentru copiii NOȘTRI – ai românilor”.  Atunci când votezi, votezi pentru TOȚI ROMÂNII sau pentru TOATĂ COMUNITATEA LOCALĂ (în cazul alegerilor locale)! De-am putea înțelege asta poate ar fi mai bine.

Câteva chestii mai uşor de schimbat:  

1. Trecerea de la cumpărarea multor lucruri în funcție de cum arată, cât de drăguțe sunt, cât de cool arăți cu ele, cât de mult vor impresiona pe alții, la cumpărarea de lucruri din perspectivă strict practică – dacă ai nevoie de acel lucru la ceva anume, cât va rezista în timp, cât de bine își va face treaba etc. (despre dependența de cumpărături citiți ceva interesant AICI).

2. Trecerea de la aruncarea imediată a obiectelor puțin stricate sau a hainelor puțin descusute – la o atitudine de refolosire până când chiar nu se mai poate folosi acel obiect (cel puțin din perspectivă ecologică reutilizarea aceluiași lucru pe o perioadă cât mai mare este foarte benefic. Detalii despre asta în filmulețul THE STORY OF STUFF pe care il găsiți printre alte filmulețe educative AICI (click și așteptați să se încarce) (găsiți și pe youtube cu subtitrare în română)

3. Trecerea de la folosirea televizorului pentru drogarea creierului cu emisiunilor tv cretine care nu ne învață nimic util  la urmărirea unor emisiuni educative sau care ne oferă ceva util concret (știri-informare, documentare – cultură generală, interviuri – depinde cine și despre ce vorbește etc)

4. Trecerea de la aruncatul gunoiului pe jos la aruncatul gunoiului la coșul de gunoi

Suntem la un nivel atât de înapoiat încât în multe parcuri din București există pancarte mari (puse de administrația parcului) pe care scrie mare ceva de genul ”LOCUL GUNOIULUI NU ESTE PE JOS, CI LA COȘ”. E adevărat că lipsește infrastructură sub formă de SUFICIENTE COȘURI DE GUNOI PESTE TOT (vina administrației), dar e și nesimțirea / proasta educație a cetățenilor destul de mare.

5. Trecerea de la aruncarea tuturor gunoaielor în același loc la colectarea selectivă a deşeurilor pentru RECICLARE

Colectarea selectivă = să strângi separat materialele – gunoaiele pe care vrei să le arunci, pe categorii (hârtie-carton, PET, alte plasticuri, DEEE, sticlă, metale feroase, aluminiu, baterii și acumulatori, becuri – mai ales cele “economice” CFL trebuie puse separat pentru că sunt toxice etc)

Reciclarea poate fi interpretată în sens larg și în sens restrâns.

Reciclare în sens restrâns = operaţiunea propriu zisă de prelucrare a materialelor colectate separat şi transformarea lor într-o “nouă-veche” materie primă pentru următorul ciclu de producţie.

Reciclarea în sens larg se referă la ansamblul de operaţiuni legate de refolosirea anumitor materiale în producţia de noi bunuri (de la colectarea selectivă a materialelor/deşeurilor pe categorii, cu tot cu transportul lor, verificarea si resortarea lor în stații de sortare speciale, prelucrarea propriu-zisă a materialelor (mărunţire, topire, turnare în forme etc) și producerea noului bun finit din materiale reciclate.

Reciclarea (în sens larg) făcută la scară națională are un impact ultra mega benefic mediului înconjurător, economiei și implicit omului.

6. Trecerea de la reacționarea directă – semi instinctivă la un anumit stimul, lagândirea și analizarea situației mai întâi, și abia apoi reacționarea la stimul (de exemplu când îți comentează cineva ceva – chiar dacă are dreptate sau nu, cei mai mulți oameni reacționează direct – semi instinctiv pentru a se apăra, chiar dacă poate nu au dreptate. Pe principiul ”Ce vrei BĂ tu, du-te-n P…. mea!”; o atitudine normală este să călcăm peste reacția instinctivă care ne apare instantaneu, să analizăm situația, să vedem cine are dreptate, și abia apoi să reacționăm/să deschidem gura); (p.sl: mai pe scurt – stați calmi tot timpul și gândiți rațional, nu reacționați emoțional!); Citiţi mai multe despre asta aici: Cand si cum se transforma oamenii in diferite situatii si circumstante. Pericol, violenta, crize, panica, imoralitate. Contextul schimba comportamentul.

7. Trecerea de la o viață sedentară la o viață activă în care vă mișcați, mergeți pe jos, alergați, urcați pe jos scările blocului sau la metrou etc. (de exemplu – trecerea de la urcarea cu scările rulante la metrou sau în malluri la urcarea pe scările obişnuite);

8. Trecerea de la analizarea oamenilor politici care au activat deja în funcții de conducere ale statului din prisma a ceea ce SPUN  la analizarea din prisma a ceea ce AU FĂCUT în funcția în care au activat până atunci;

9. Trecerea de la indiferență legat de ce se întâmplă cu banul public (muncit de tine și de fiecare dintre noi) la acordarea unei atenții sporite pentru subiectul <Banul public și ce se întâmplă cu el>. În România se fură peste 40% din banii publici (click pentru detalii).

Din păcate mult prea mulți români au abandonat banul public, deși este vorba de bani munciți de ei în fiecare zi. Toată lumea e interesată de salariul NET (cât iau în mână). Diferența până la salariul BRUT sunt bani munciți tot de ei, pe care îi abandonează în mâinile unor politicieni de regulă corupți care își bat joc și îi fură. SĂ ÎȚI PESE este primul pas. Al doilea ar fi SĂ REACȚIONEZI alături de alți români atunci când iau atitudine și nu mai suportă batjocura / furtul / corupția / aroganța / tupeul şi ies în stradă să protesteze PAŞNIC şi perfect DEMOCRATIC.

10. Trecerea de la o atitudine de umil în fața funcționarilor publici la o atitudine de ”un fel de patron” în fața bugetarilor.

Pentru că TOȚI bugetarii sunt plătiți din BANII TĂI! Și ai mei! Și ai tuturor românilor. Deci toți românii sunt ca un fel de angajatori ai celor care lucrează ca bugetari, și așa ar trebui să fie tratați de aceștia – ca niște patroni. Atenție: funcționarii publici NU sunt singurii bugetari  – sunt multe categorii sociale plătite de la buget – medici, profesori, polițiști etc), doar că funcționarii publici (mai ales cei de la ghișee) sunt de regulă cei mai antipatici. Deci, de exemplu, când aveți de-a face cu un funcționar public (când mergeți la un ghișeu al unei administrații publice), acolo trebuie să vă prezentați în calitate de CETĂȚEAN CARE ÎI PLĂTEȘTE SALARIUL, nu ca un umil om de pe stradă care cerșește niște minimă bunăvoință pentru a rezolva nu știu ce problemă birocratică. Fiți demni și călcați în picioare orice tentativă a vreunui funcționar public de a nu manifesta respect față de cetățenii acestei țări, din banii cărora își hrănește familia!

11. Trecerea de la tratarea bolilor la prevenirea bolilor;

12. Trecerea de la “nu mă interesează să-mi protejez din timp sănătatea” la acțiuni concrete pentru protejarea sănătății preventiv, din timp (pe capitole: alimentație, odihnă, mișcare, stres etc);

13. Trecerea de la rezolvarea efectelor unei probleme la căutarea, identificarea și rezolvarea cauzelor problemei respective;

14. Trecerea de la o abordare de genul “Doctorii sunt Dumnezei – ei ştiu ce e mai bine de făcut când suntem bolnavi” la o abordare de genul “hai să mai caut şi soluţii alternative, naturale, în loc de pastilele (chimicale-dăunătoare) prescrise de medic”;

15. Trecerea de la amestecarea oricăror tipuri de mâncare la masă, la mâncarea alimentelor pe categorii (de exemplu alcaline / baze, neconsumarea de fructe imediat înainte sau după masă etc – căutaţi detalii pe net)

16. Trecerea de la treabă făcută ”de mântuială” (pe principiul muncitorului de șantier ”las-o-așa că nu vede nimeni, hai acasă”) la o treabă făcută bine, de calitate. Trecerea de la o treabă făcută (PUNCT), la o treabă făcută BINE. 

17. Trecerea de la “umplerea maţului” (mâncatul de tot felul de porcării nesănătoase şi/sau nehrănitoare doar ca să umplem stomacul şi să ne dispară senzaţia de foame – de exemplu pâine albă la greu – click pt video în engleză) la HRĂNIREA cu alimente sănătoase, nutritive.

18. Trecerea de la cosiderarea că o activitatea pe care o facem este corectă/benefică/morală, dacă și (mulți) alți oameni o fac, la raportarea activităților noastre la ”cantitatea și calitatea de bine” pe care le crează pentru societatea în care trăim. Vă dau două exemple aici: Mersul în cluburi și baruri și pierdut nopțile pe acolo fără să faci nimic constructiv și util – ”dacă e plin clubu’ cu oameni, și toți prietenii mei fac la fel înseamnă că e de bine, moral și normal, nu am nimic de schimbat în comportamentul meu”, iar un al doilea exemplu este fumatul – atâta timp cât fumătorii au în jurul lor (mulți) alți fumători, foarte mulți dintre ei vor considera subliminal în subconștient că este totul ok, nu-i nicio problemă, fumatul is cool și n-o să pățesc nimic din cauza lui (ce glumă 🙂 ) (cum să te lași de fumat în cel mai ușor mod posibil citește AICI).

19. Trecerea de la convingerea că ce ştim este corect şi complet, că ce facem este normal şi moral, la punerea la îndoială a propriilor informaţii şi acţiuni – trebuie tot timpul să ne întrebăm dacă ceea ce ştim-credem este corect, şi dacă lucrurile pe care le facem, reacţiile pe care le avem în anumite situaţii sau soluţiile identificate pentru diferite probleme, sunt cele corecte, morale, normale sau nu.

Găsiți și alte probleme ale poporului român în textul meu de aici: Cat de distrus este poporul român? Cum sunt românii? (pol8)

 

 

Acest articol a fost publicat în STIATI CA... și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s