Ceausescu si o mana de oameni care vedeau interesul Romaniei se luptau sa fabrice si sa vanda cat mai mult afara

Cum facea Ceausescu afacerile pentru industria militara romana si cum dota Armata romana !

Acest articol n-are nimic in comun cu revolutia, comunismul sau capitalismul, ci are legatura doar cu mentalitatea celor care au condus sau conduc astazi Romania! Nu este o pledoarie pro sau contra cuiva, ci dimpotriva este doar un exercitiu intelectual care are la baza MENTALITATEA de sluga sau dimpotriva de om care isi cladeste singur o gospodarie.

Cititi asadar aceste randuri facand abstractie de orientarea politica a acelor ani si concentrati-va doar pe diferentele de gandire dintre cei care conduceau Tara inainte de “89 si cei care o conduc astazi!

 

Partea I

Daca in ziua de azi ne vaitam de halul in care se chinuie economia noastra si de problemele industriei de aparare si armatei, guvernele noastre ar trebui sa se uite in urma la anii de “trista amintire”si sa invete ce inseamna sa conduci o tzara si sa o coordonezi economic.

Nu de alta, dar Ceausescu si o mana de oameni care vedeau interesul Romaniei se luptau sa fabrice si sa vanda cat mai mult afara, asa cum trebuie sa gandeasca un politician adevarat pentru tzara sa.

Publicam un articol format din date publice,din diverse surse oficiale sau mai putin, in care veti gasi raspunsuri la vesnicele intrebari : chiar se putea atunci? si CUM???

Romania producea armament si echipament militar de tip sovietic si ulterior de conceptie romaneasca pentru uz propriu dar si pentru export. Exportul de armament si echipament militar a ajuns sa fie o sursa importanta de valuta forte, atat de necesara satului roman.

Principalii parteneri ai Romaniei erau URSS, tarile din cadrul Pactului de la Varsovia, tari din Orientul Mijlociu si din Africa. La inceputul anilor ’80 exportul de arme a ajuns la aproximativ 620 milioane USD si astfel Romania ocupa pozitia noua in clasamentul celor mai mari exportatori de arme.

În ultima zi a lunii mai 1989, membrii Consiliului Apărării a Republicii Socialiste România au discutat într-o şedinţă despre fiabilitatea redusă a componentelor electronice fabricate în România pentru tehnica de luptă modernă. Cu acel prilej, Nicolae Ceauşescu i-a criticat pe miniştrii care se ocupau nemijlocit de producţia militară realizată în uzinele speciale din ţară.

La reuniunea respectivă, Radu Ion, viceprim-ministru al Guvernului şi preşedinte al Consiliului de conducere a activităţii din ramurile construcţii de maşini şi metalurgie, şi generalul Vasile Milea, ministrul Apărării Naţionale, au confirmat faptul că în Maroc au fost testate, în prima parte a anului 1989, două tancuri româneşti (probabil din seria zero a produsului P-125 – o versiune românească a tancului sovietic T-72).

Rezultatele obţinute de echipa de specialişti români care s-au deplasat în nordul Africii au fost nesatisfăcătoare din cauza garniturilor de cauciuc de la cutia de transmisie şi de la motor. Calitatea precară a acestora i-a determinat pe cei care răspundeau de teste să înlocuiască garniturile realizate la Braşov cu unele din import.

În anul 1989, cooperarea României cu Regatul Maroc în domeniul militar nu era o noutate. De exemplu, secretarul general al Apărării Naţionale a Marocului şi directorul de cabinet al ministrului marocan al Apărării Naţionale l-au vizitat în luna ianuarie 1972 pe colonelul Mihail Dranga. Acesta era ataşat militar al României în Franţa şi în Maroc. Cu acel prilej, cei doi înalţi reprezentanţi marocani s-au interesat de posibilităţile de cumpărare din România de armament şi tehnică militară.

La 14 aprilie 1972, generalul Ion Ioniţă, ministrul Forţelor Armate, i-a propus lui Nicolae Ceauşescu să se răspundă favorabil la solicitarea venită din Maroc. În acest sens, colonelul Mihail Dranga a fost desemnat să prezinte oferta românească.

Printre produsele propuse autorităţilor de la Rabat se aflau puşti calibru 5,6 mm, aruncătoare cu reacţie calibru 122 mm (montate pe şasiuri de camion SR-114), aparate pentru reglarea şi observarea tragerilor artileriei terestre (AROTAT), aparate de conducere a focului artileriei (ACFA), bombe de iluminare pentru aruncătoarele calibru 82 şi 120 mm, bombe de aviaţie, bi-nocluri, busole, poligoane de trageri automatizate, centrale telefonice de diferite tipuri, telefoane de campanie, cablu telefonic, mine şi detectoare de mine, tancuri-dragoare de mine, complete de mascare, bărci pneumatice, parcul de pod pe pontoane PR-60 şi şalupe de tracţiune pentru parcul de pod, staţii electrice, echipament pentru protecţia chimică şi de radiaţii, instalaţii pentru degazare şi dezinfectare, autoturisme de teren ARO-240 şi M-461, autocamionete şi autosanitare TV-51, autocamioane SR-132, SR-114 şi ROMAN, tractoare U-650 şi S-1300, bucătării de campanie şi instalaţii de alarmare a personalului militar.

În şedinţa Prezidiului Permanent al CC al PCR de la 25 aprilie 1972 au fost aprobate “propunerile Ministerului Forţelor Armate privind prezentarea unor oferte de armament şi tehnică militară pentru export în Maroc, cu indicaţia de a se discuta şi condiţiile de plată, precizându-se că produsele respective nu vor putea fi livrate pe bază de credit”.

Practic, pe lista prezentată de colonelul Mihail Dranga la Rabat (în luna mai 1972) nu au fost incluse echipamente militare sofisticate. Acest lucru se explică prin faptul că, în primul rând, autorităţile de la Bucureşti nu doreau să furnizeze unui stat capitalist informaţii despre posibilităţile reale ale industriei româneşti de apărare. Mai mult decât atât, acestea ar fi putut ajunge la cartierul general al NATO, inamicul numărul 1 al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia, din care România făcea parte.

În al doilea rând, se poate afirma că industria românească nu avea în perioada respectivă capacitatea de a produce tehnică şi echipamente militare care să trezească un interes deosebit din partea liderilor militari din NATO. Această concluzie rezultă din compararea listei de produse militare româneşti care puteau fi livrate Marocului cu nomenclatorul tipurilor de armament şi tehnică militară care se produceau în România.

Nomenclator cu tipurile de armament şi tehnică militară care se produc în RS România după concepţie proprie şi după licenţă (acordată în exclusivitate), care se propun a fi folosite în înzestrarea armatelor statelor participante la Tratatul de la Varşovia în perioada 1976-1980.

I. Tehnica de aviaţie

1. Avion de şcoală-antrenament IAR-823

2. Paraşută de siguranţă pentru desant, tip BG-3

3. Paraşută pentru desant, tip BG-7

4. Autoproiector pentru aterizare, pe autoşasiu SR-114

5. Puncte de comandă mobile pentru unităţi de apărare a teritoriului

6. Autostaţie meteorologică, pe autoşasiu SR-114

7. Instalaţie de balizaj, pe autoşasiu SR-114

8. Autostart pentru conducerea zborului (PCZ), pe autoşasiu SR-114

9. Autoalimentatoare de 4.000 de litri, pe autoşasiu SR-114

10. Autoalimentatoare de 10.000 de litri, pe autoşasiu ROMAN

11. Autostaţii pentru transvazat oxigen, pe autoşasiu SR-113

12. Autostaţie pentru transvazat carburanţi, pe autoşasiu SR-114

13. Autostropitoare combinată, pe autoşasiu SR-113

14. Autoatelier pentru verificat aparatura de bord avion (AVABA), pe autoşasiu SR-114

15. Autoatelier pentru verificat şi reparat staţie de radio de bord avion, pe două autoşasiuri SR-114

16. Autoatelier pentru verificat şi reparat staţii de radiolocaţie de bord avion, pe două autoşasiuri SR-114

17. Autoatelier pentru control şi probe la staţiile de radiolocaţie, pe autoutilitare TV-51 S

18. Autoatelier pentru control şi reparat staţii de radiolocaţie terestre, pe trei autoşasiuri SR-114

II. Tehnica blindatelor

1. Transportor amfibiu blindat pe roţi, TAB-72, cu diferite destinaţii

2. Autoatelier pentru executarea lucrărilor de montare-demontare şi sudură la maşinile de luptă (AMDS), pe autoşasiul SR-114

3. Autoatelier pentru executarea lucrărilor mecanice (AM-1), pe autoşasiu SR-114

4. Autoatelier pentru prelucrări mecanice speciale (APM), pe autoşasiu SR-114

5. Autoatelier pentru reparat şi încărcat baterii de acumulatoare (ARIA), pe autoşasiu SR-114

6. Autoatelier pentru reparat echipament electric şi radio la maşinile de luptă (ARER), pe autoşasiu SR-114

7. Autoatelier pentru întreţinerea tehnicii de tancuri (AITT), pe autoşasiu SR-114

III. Armament de infanterie şi artilerie

1. Puşcă semiautomată cu lunetă cal.    7,62 mm

2. Puşti cu calibru redus 5,6 mm

3. Lansator pentru cartuşe de semnalizare cu bătaie mică

4. Tun antitanc cal. 100 mm, tractat

5. Aruncător cu reacţie cal. 122 mm, cu 21 de ţevi, pe autoşasiu SR-114

6. Maşină pentru transportat muniţie la aruncătorul cu reacţie cal. 122 mm, pe autocamion SR-114

7. Tun antiaerian cal. 30 mm

8. Binoclu 7×40 tip “Întreprinderea Optică Română”

9. Busole de mână BI-69

10. Aparat pentru reglarea şi observarea tragerilor artileriei terestre AROTAT

11. Goniometru-busolă tip “Întreprinderea Optică Română”

12. Punct de comandă pentru artileria AA, pe un autoşasiu SR-114

13. Punct de comandă pentru artileria AA, pe două autoşasiuri SR-114

14. Autoatelier de reparat armament de infanterie (ARMA-1), pe un autoşasiu SR-114

15. Autoatelier de reparat armament de artilerie (ARMA-3), pe trei autoşasiuri SR-114

16. Autoatelier de reparat armament tip armată (ARMA-8)

IV. Tehnica specifică marinei militare

1. Vedete fluviale blindate

2. Vedete dragoare fluviale

3. Vedete fluviale de pază şi însoţire

4. Şalupe fluviale de pază şi însoţire

5. Şalupă maritimă de remorcaj, salvare-scafandri

6. Nave maritime de demagnetizare, autopropulsate

7. Cazarmă plutitoare

8. Tanc maritim autopropulsat de 500 tdw

9. Ponton de acostare de 34 de tone cu flotoare cilindrice

10. Ponton de acostare de 56 de tone cu flotoare cilindrice

11. Geamanduri radiohidroacustice, ancorate şi derivante

12. Grenade antisubmarine, clasice şi reactive

13. Grenade antisubmarine pentru distrugerea barajelor la fluviu

14. Mine marine mecanice de contact ancorate, cu antene

15. Mine de fluviu

16. Mine pentru protecţia barajelor

17. Autoradiofar pe autoşasiu SR-114

18. Far mobil pe autoşasiu SR-114

-va urma-

GeorgeGMT

 

Acesta este un articol preluat de pe site-ul SuntemRomania si il are ca autor pe prietenul meu Nemotoujours.

 

   SuntemRomania

Sursa: Romania Military

 

Acest articol a fost publicat în CRIZA și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s