Mitologia ”corectitudinii politice”

Doar două vorbe

Știm de la Mircea Eliade că, oricât de atei am fi, religia nu dispare. Mai mult, se poate întoarce virulent în societate: cazul eshatonului proletar, al unei false mântuiri, care a bântuit lumea, lăsând în urma sa un număr incalculabil de victime, schilodind prezentul și viitorul tuturor (Sacrul și Profanul). După prăbușirea comunismului, mitologia ”corectitudinii politice” a produs tot felul de instituții, mai precis, instanțe ale gestiunii oprobriului public. Din lac în puț. Noroc că lumea este prea alergată să mai ia în seamă asemenea lucruri. Și totuși … Înaintea lui Eliade, Comte era convins de faptul că viitorul lipsit de Dumnezeu, strict rațional, va fi gestionat de un corp de preoți sociologi (ai noii ”religii a umanității”). Curat murdar, dar asta fu concepția care stă la baza paradigmei ”pozitivismului” (așa numita cunoaștere rațională). Una dintre marile provocări ale societăților moderne, ”raționale” este existența unor astfel de instanțe ideologice. Singurul mecanism prin care societatea se poate apăra în fața apariției unui corp de ”preoți” care nu-l au pe Dumnezeu este competența. Instituțiile trebuie operate pe baza principiului competenței. Este ceea întemeietorul Școlii de Sociologie de la București, Dimitrie Gusti, numea  la începutul sec. XX ”ierarhia competențelor” – singurul element care poate ține o țară rămasă în urmă ca România în relații onorabile cu celelalte state și, mai mult, o poate ține unită.CNCD joacă tenis la perete cu AcademiaÎntâmplarea face că, fiind în miezul chestiunii, cunosc detaliile administrative-juridice ale problemei: nici Academia și nici Centrul în cauză nu au primit până în acest moment vreo înștiințare oficială. Apare, deci, prima problemă: ce fel de ”comunicare” este aceasta care nu se întemeiază pe acte? Faptul că CNCD are ”un canal de presă” nu înseamnă că nu trebuie să își justifice etichetarea. CNCD a procedat la etichetarea publică a celei mai prestigioase instituții din ierarhia cunoașterii din România: Academia Română. Întemeindu-se pe …?Autoritatea legitimăA doua problemă: cine, în afară de Academia Română, se poate pronunța asupra calității actului științific? CNCD trebuie să primească un avertisment din partea Academiei Române, nu invers. Sunt două motive: 1. stocul de cunoaștere național și, în consecință, autoritatea științifică, se află la Academie, nu la CNCD. Doar Academia are autoritate științifică. 2. A doua sursă a autorității, cea morală, se află, în consecință, tot la Academie, pentru că abilitatea de a judeca se întemeiază pe fapte descoperite după o anumită metodă, în acord cu anume teorii și tehnici de cercetare instituționalizate. Iar capacitatea de a judeca actul științific aparține acestui for. Din câte știm, caracterul etic al unei cercetări este judecat tot de către autoritatea științifică, nu de una politică.Înainte de a lua o decizie, trebuie să cunoști (politica se face cu știință)  Să nu punem căruța înaintea boilor: CNCD este un organism administrativ politic, nu științific. Deci, pentru a putea lua măsuri în cunoștință de cauză, trebuie să își întemeieze deciziile pe cunoaștere. Cu alte cuvinte, dacă CNCD dorește să facă investigații în ceea ce privește cercetările efectuate de Academie, trebuie să vină să ceară opinia celor specializați. CESPE – ca institut specializat în studiul relațiilor interetnice, poate oferi instituțiilor administrativ-politice, inclusiv CNCD expertiză în domeniu. De altfel, primul studiu citat, cel pe marginea oportunității Legii Educației, efectuat în 2010, s-a făcut la comanda Parlamentului. Ar fi interesant de văzut cine are autoritatea politică eficientă aici: un for direct reprezentativ, ales democratic (Parlamentul) sau o instituție al cărui personal este numit politic? De altfel, CNCD este sub control parlamentar. … Să sperăm că va fi adusă la ordine.Cenzura stalinistă de tip etnic?A treia problemă. De când cercetarea de teren trebuie să se supună cenzurii politice? Nici pe vremea lui Ceaușescu nu exista o asemenea cenzură, în public, prin organe de presă. În perioada comunistă asemenea etichetare publică a făcut parte din arsenalul dictaturii din perioada Anei Pauker, când mii de volume au fost interzise, iar autorii lor au fost trimiși la Canal. Există chiar cărți despre ”holocaustul culturii române” de după 23 august 1944.Și totuși, unii au voie, alții baA patra problemă: citarea la care fac referire cei de la CNCD preluați de Mediafax, aparține unor autori maghiari*).Să înțelegem că CNCD discriminează știința pe criteriu etnic? Este un instrument al unei politici etnice în România, chiar în Capitala României? (Știm că CNCD nu funcționează echidistant, dar dovezile le vom produce la momentul oportun. Pentru început, vezi un exemplu aici.***În general: interzicem și punctul de plecare al cunoașterii – discriminarea?A cincea problemă. Cu adevărat tragi-comică. Discriminarea stă la baza proceselor de cunoaștere esențiale. În psihopedagogia învățării, rezultatul discriminării se numește ”concept concret”. Iar capacitatea de a opera cu acesta reprezintă întocmai nivelul elementar în orice proces de cunoaștere. Asta doar dacă, într-adevăr, doar dacă vrem să lipsim societatea de cunoaștere (o umplem de ”competențe”, adică de executanți ascultători, nu de oameni liberi, cu conștiință civică și gândire critică). Din nefericire pentru CNCD, misiunea sa este dificilă, după cum vedem, din start: este pusă să opereze politic cu termeni esențiali. Pentru a înființa un organism viabil al ”combaterii discriminării”, cu siguranță, este nevoie de o altă abordare.Cine școlarizează presa? (no offence)A șasea problemă: starea presei. Iată roadele educației cosmopolite în jurnalismul românesc. Presa preia pe nemestecate ce i se oferă. Întocmai cum bolile se transmiteau prin ignoranță în Evul Mediu (lumea nu știa să se ducă în curte la toaletă, arunca dejecțiile pe geam, în stradă, darămite să se spele pe mâini), făcând victime societăți întregi, așa și în zilele noastre, mentalul colectiv este supus unei viroze informaționale generalizate, a cărei toxicitate este dată de abilitatea vectorilor de a manipula ”canalele de presă”, la care se adaugă și gradul de ignoranță al jurnaliștilor.
Orice  informație trebuie verificată, este prima regulă în jurnalism. În fine, a fost. Mediafax, 24 iulie 2013, ”Academia Română, avertizată de CNCD …” http://www.mediafax.ro/cultura-media/academia-romana-avertizata-de-cncd-pentru-doua-studii-privind-minoritatea-maghiara-11150723 DanTanasa, 26 iulie 2013, ”Exclusiv. CNCD s-a ”spălat pe mâini” în cazul manifestului șovin al maghiarilor din Baia Mare. Document”, http://www.dantanasa.ro/2013/07/26/exclusiv-cncd-s-a-spalat-pe-maini-in-cazul-manifestului-sovin-al-maghiarilor-din-baia-mare-document/  *  Csata Istvan și Kiss Tamas ”Perspective demografice în jud Harghita” …,  fără an (probabil apărut în 2007), Consiliul Județean Harghita, vezi, de pildă, p.51,
http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/perspective_demografice.pdf
de Radu Baltasiu
sursa articol  http://radubaltasiu.blogspot.ro/2013/07/doar-doua-vorbe.html
Acest articol a fost publicat în ROMANIA MEA și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s