PARADIS SAU IAD?

Declinul moral al Olandei

Holland is Ready OLANDA, PARADIS SAU IAD?
Astazi facem ceva diferit – va dam dtra, cititorilor, cuvantul. Va ingaduim sa comentati asupra unui subiect de interes pentru multi dintre noi. In martie niste cititoare ne-au atras atentia asupra unui material interesant si informativ privind declinul moral al Olandei. La rugamintea noastra ele l-au tradus si editat. Le multumim si il publicam mai jos. Adaugam si noi, insa, citeva comentarii.
Olanda o duce bine, in cele materiale, dar nu in cele spirituale. Somajul in Olanda oscileaza in jurul lui 5%, deficitul bugetar e neglijabil, si Olanda e un magnet pentru imigranti, inclusiv romani si moldoveni, un veritabil El Dorado al inceputului de mileniu. Lucrurile merg bine in Olanda. Oamenii se bucura de drepturi, bunastarea materiala le este asigurata din leagan la mormint si nu duc lipsa de mai nimic. Nu mai au nevoie sa traiasca prin credinta. Acesta este un succes incontestabil al civilizatiei olandeze, unul pe care-l invidiaza multe tari din toata lumea.
Dar cu sufletul cum stau cei ce locuiesc in El Dorado-ul olandez? Nu tocmai bine. Despre asta e vorba in materialul pregatit de Yolanda Ciubotaru, una din cititoarele nostre. Pe linga ce relateaza materialul ei, mentionam criza spirituala profunda a acestei tari pina nu de mult cunoscuta pentru fervoarea cu care promova credinta protestanta in tinuturile noi descoperite ale lumii. Asemenea misionarilor britanici, protestantii olandezi au exportat varianta protestanta a credintei crestine in noile tinuturi ale lumii unde au fondat colonii mercantile. In veacul XVII erau intilniti si in Ardeal, de unde au plecat apoi spre Est. In Olanda zilelor noastre, insa, mai multe biserici se inchid decit sa cladesc. Se estimeaza, de fapt, ca in urmatorii 10 ani 1.200 de biserici olandeze vor fi vindute din lipsa de enoriasi. [Pe aceasta tema AFR va recomanda articolul din acest link: 1200 churches expected to be sold in the next ten years] Preturile anticipate pentru vanzarea unei singure biserici sunt intre 200.000 si 5.5 milioane de euro. Se pare ca se implinesc cuvintele Mintuitorului ca daca Fii Luminii vor tacea, pietrele vor vorbi. Credinta e in declin asa cum, de fapt, este si moralitatea, viata de familie, respectul pentru fiintele nenascute ori cele aflate la capatul vietii.
Olanda exporta imoralitate si promoveaza in structurile europene si ONU depravare morala. Promoveaza un imperialism cultural si antivaloric, evidentiat anual si in Romania unde ambasadorul olandez si angajatii ambasadei Olandei incurajaza si participa la marsurile homosexuale. Casatoria este in declin, numarul olandezilor care se casatoresc e in descrestere rapida, iar numarul celor care traiesc in concubinaj e in crestere la fel de rapida. Introducerea parteneriatelor civile, de tipul celor propuse de dl Remus Cernea in Romania, le-a dat olandezilor optiunea de a respinge casatoria ca forma primara de organizare sociala si inlocuirea ei cu parteneriatele civile bazate pe contracte de convietuire, nu fidelitate, monogamie ori focalizate pe procreare ori cresterea copiilor. Asta e Olanda la care multi politologi din Romania aspira ca model pentru societatea noastra.
Efectele legalizării prostituției, drogurilor și a eutanasiei in Olanda
Olanda, acea țară calvinistă odată, a întrecut cu mult celelalte țări în legalizarea ”crimelor fără victime”, precum prostituția, folosirea drogurilor și eutanasia. În prezent, această țară se confruntă cu consecințele neintenționate ale acestui fapt, precum creșterea fulminantă a crimei organizate, sărăciei sociale și a turismului sexului, drogurilor și a eutanasiei (pentru cei care cumpără un bilet fără întoarcere).
Prostitutie si imoralitate sexuala
Citam din articolul Juliei Bindel: ”De ce nici măcar Amsterdamul nu-și mai dorește bordeluri legale” si publicat in ”Spectatorul”: În anul 2000, guvernul olandez a decis să le ușureze și mai mult viața proxeneților, traficanților si a clienților acestor bordeluri, legalizând comerțul și așa dezvoltat și evident al bordelurilor. Să o transformăm într-o meserie ca oricare alta! O dată eliberate femeile din această lume interlopă, șarlatanii, traficanții de droguri și cei de persoane vor dispărea!
La 12 ani după aceasta, putem observa rezultatele acestui experiment. În loc să ofere o mai bună protecție femeilor, doar s-a ajuns la dezvoltarea acestei piețe. În loc să concentreze bordelurile într-o zonă discretă și (retrasă) a orașului, industria sexului a împânzit întreg Amsterdamul – fiind practicat chiar și în stradă. În loc să acorde drepturi ”la locul de muncă”, prostituatele au ajuns să fie tratate de proxenți mai agresiv ca niciodată. Uniunea formată de guvern în vederea protejării lor este ocolită de majoritatea prostituatelor, cărora le este prea teamă  să depună plângeri.
Conform noii legislații, proxeneții sunt denumiți acum oameni de afaceri sau antreprenori; abuzurile suferite de femei sunt considerate acum ”riscuri profesionale”, asemenea riscurilor la care sunt expuși cei de pe șantiere. Industria turismului sexual s-a dezvoltat mai rapid în Amsterdam decât orice alt tip de turism normal: iar pentru că orașul a devenit bordelul Europei, traficanții importă femei din Africa, Europa de Est și Asia pentru a face față diversității de cereri. Altfel spus, proxenetismul a rămas același, doar că acum este legal – violența încă este inerentă meseriei, iar traficul a crescut și mai mult. Consilierea femeilor să părăsească această meserie este aproape inexistentă. Imaginea murdară a meseriei nu a reușit să fie spălată prin binecuvântarea legală.
Guvernul olandez a sperat să joace rolul proxenetului cinstit, percepând o cotă-parte din practicarea prostituției prin intermediul impozitului. Însă, doar 5% dintre femei s-au înregistrat pentru plata impozitului, deoarece, oricât de legal ar fi, nici una dintre femeile implicate nu-și dorește să fie cunoscută ca fiind prostituată. Ilegalitatea doar a căpătat o formă nouă, ducând la creșterea traficului, a bordelurilor fără licență și a proxenetismului; iar fără nici o implicare din partea poliței, a fost și mai ușor să se încalce și restul legilor. Să procuri femei din afara Uniunii Europene, disperate după o viață nouă, continuă să fie ilegal. Însă niciodată nu a fost mai ușor să se facă acest lucru!
Această legalizare a impus înființarea de bordeluri în toate regiunile Olandei, indiferent dacă acestea le vroiau sau nu. Chiar dacă se opunea înființării bordelurilor, un oraș sau o localitate trebuia să permită măcar funcționarea unuia singur – iar refuzul de a acționa astfel era considerat o încălcare a legii federale fundamentale a muncii. Pentru mulți olandezi, legalitatea și decența au ajuns ireconciliabil separate. S-a dovedit a fi un eșec social, legal și economic – și în sfârșit, acest haos se apropie de final.
Explozia bordelurilor s-a încheiat. O treime din bordelurile din Amsterdam au fost închise pe motivul implicării crimei organizate, a traficanților de droguri și a creșterii traficului de femei. Poliția recunoște acum că districtul felinarelor roșii s-a transformat într-un port global al traficului de persoane și a spălării de bani. Străzile au ajuns împânzite de gangsteri care caută fete tinere, vulnerabile, pentru a le vinde bărbaților drept virgine supuse care îndeplinesc tot ceea ce li se spune. Mulți dintre cei care operează în domeniul turismului obișnuit – cel al muzeelor și al canalelor – se tem că vizitatorii acestora vor dispărea o dată cu reputația orașului…
Primarului orașului i-au trebuit 6 ani să recunoască public că acest experiment a fost un dezastru, un magnet pentru femeile traficate, traficanții de droguri și fetele minore. Zone din Rotterdam, Haga și Heerlen au fost închise în condiții similare. Soluția în acest caz este clară: anularea legalizării. Legalizarea nu a adus emancipare. Dimpotrivă, a dus la tratamentul îngrozitor, inuman și degradant al femeilor deoarece a declarat ca fiind acceptabilă vânzarea de ființe umane. Și pe măsură ce guvernul olandez se va auto-reforma din proxenet în protector, va avea timp să mediteze asupra prejudiciilor aduse femeilor afectate de acest experiment social dezastruos.
O cultura a drogurilor
Citam din articolul Ceciliei Rodriguez ”Olanda se apleacă asupra propriului Turism al Drogurilor-și –al – Morții” publicat în revista Forbes
Două vechi dezbateri au ajuns din nou în centrul atenției în Olanda, ambele referitoare la turismurile greu-de-definit: ”Turismul negativ”, ”Turismul medical” sau mai puțin controversatul  ”Turism nou”. Lăsând la o parte etichetele, acestea sunt de fapt îndelung controversatele și speculatele: turism al drogurilor și turism al suicidului asistat. Ambele forme au format titlurile primei pagini a ziarelor deoarece guvernul conservator olandez dorește să elimine turismul drogurilor și să-l reducă pe cel al eutanasiei, împotriva opoziției vehemente a partidelor liberale, oficialilor locali, mișcărilor civice, temându-se de efectele pe care aceste măsuri le-ar putea avea asupra economiei naționale și locale.
Pentru mulți tineri europeni, prima lor călătorie în Amsterdam, neînsoțiți de părinți, este considerată un ritual al devenirii, și aceasta nu datorită arhitecturii unice, a frumoaselor canale și a muzeelor bogate în artefacte, ci mai degrabă pentru posibilitatea de a explora cafenelele de renume internațional unde pot achiziționa marijuana în cantități reduse pe care să o poată consuma în mod legal.
Însă aceasta este o afacere de proporții uriașe. Conform lui Tahira Limon, purtătorul de cuvânt al orașului, din cei 4 – 5 milioane de vizitatori anuali ai Amsterdamului, 23% declară că vizitează o cafenea olandeză. Guvernul federal dorește să oprească acest lucru și a adopat diverse metode în vederea atingerii acestui scop. Mai întâi, începând de anul trecut, au interzis în orașele de sud, printre care și Maastrichtul, vânzarea marijuanei tuturor străinilor, cu excepția germanilor și belgienilor, în vederea diminuării traficului. Apoi, această prohibiție a fost extinsă asupra tuturor regiunilor și vizitatorilor. Amsterdamul a fost exclus deoarece guvernul local nu accepta restricții, iar cafenelele au reușit să exercite suficientă presiune împotriva întârzierii aplicării lor. Dar asta până acum.
Dacă Primul Ministru Mark Rutte reușește să-și impună punctul devedere, orice rezistența va deveni inutilă. Menționând printre altele industria ilegală a drogurilor presupus a fi desfășurată în jurul cafenelelor, luna viitoare guvernul plănuiește să demareze prima etapă a programului de reducere a activității cafenelelor, sperând prin aceasta eradicarea întregului turism al dorgurilor până la finele anului.
O cultura a eutanasiei si mortii
Referitor la celălalt turism incriminat mai sus, în mod oficial doar rezidenții olandezi ar trebui să primească asistență medicală în efectuarea eutanasierii. Însă legea nu interzice doctorilor să realizeze eutanasiere și non-rezidenților. Olanda a fost prima țară care a legalizat sinuciderea, iar legalizarea dreptului de a se sinucide este considerat  cel mai liberal drept în întreaga lume, deși se aplică doar cazurilor de suferință ”insuportabilă și iremediabilă”. (Cu toate acestea, Olanda nu este unica destinație pentru efectuarea unei eutanasieri legale. Prima și cea mai căutată este Zurich, în Elveția, unde sute de turiști, în special britanici, călătoresc pentru a-și pune capăt vieții.)
Nu industria suicidului asistat se gasește în spatele ultimei controverse, ci mai degrabă pericolele ulterioare care ar putea degenera din această situație, asemenea cazului ”cafenelelor”, datorită a două noi inițiative promovate de organizația Dreptului de a Deceda: transformarea eutanasiei în ceva universal acceptat prin crearea unor echipe mobile care să asiste pacienții în efectuarea eutanasierii lor acasă; și prin propunerea unei legislații care să acorde dreptul de a deceda tuturor persoanelor de peste 70 de ani.
Membrii conservatori ai guvernului și diverse organizații religioase se tem că astfel de măsuri ar putea genera o creștere a turismului eutanasiei. Corectă sau nu, reputația îndelungată a țării ca și un refugiu al cazurilor de trăiește-și–lasă să trăiască –sau mori-și-lasă să moară- este  atacată mai mult ca niciodată.
Acest articol a fost publicat în CRIZA și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la PARADIS SAU IAD?

  1. Este o realitate de cosmar. Iata roadele calvinismului ! Popor fara carma, fara repere morale, fara simtul de a mai deosebi binele de rau ! O umanitate in declin cam peste tot in lume. La noi se face topless la mare si fetele sunt tatuate din cap pana-n picioare. Daca n-au tatuaj, se dau cu oja neagra, simbolul iadului. O femeie isi vopseste unghiile in culori pastelate ca sa para mai atragatoare, dar unghiile negre sunt ca ale diavolilor. De fapt in toate se face reclama satanei si iadului. Am ajuns sa ma intristez cand vad bebelusi in carucior pentru ca ma tem pentru viitorul lor – nu vor avea ce invata din familiile lor deja stricate, pervertite.
    Toate amanuntele conteaza :si in vestimentatie, ca nu ne mai imbracam feminin, ci ”sport”, si in alimentatie, ca mancam tot felul de spuraciuni – salamuri din carnuri spalate cu dero pllus aditivii cancerigeni, tinem post , dar mai mancam cate ceva dulce „de post”, dar zaharul nu e de post, caci i se adauga faina de oase, bem coca-cola si pepsi-cola care se stie ca sunt pe baza de avortoni umani folositi ca potentiatori de gust… Cand va veni vremea sa ne mancam intre noi de foame cumplita, ni se va parea familiar, caci vom fi deja obisnuiti cu gustul de carne/sange de om.
    Toate aceste orori se peteec sub ochii nostri… nepasatori.

  2. VOC zice:

    Efectele legalizării prostituției, drogurilor și a eutanasiei in Olanda

    În prezent, această țară se confruntă cu consecințele neintenționate ale acestui fapt, precum creșterea fulminantă a crimei organizate, sărăciei sociale și a turismului sexului, drogurilor și a eutanasiei (pentru cei care cumpără un bilet fără întoarcere).

    Două întrebări:

    Ce-i aia „sărăcie socială” și ce legătură are cu legalizarea prostituției, drogurilor și eutanasiei?

    Cum este creșterea eutanasiei o consecință neintenționată a legalizării eutanasiei?? Aș zice că e o consecință cât se poate de intenționată.

    Cât despre criminalitate și droguri, situația nu e chiar așa de apocaliptică cum o prezentați. Olanda e în urma multor țări ca și nivel de criminalitate (de exemplu Polonia, Marea Britanie, Bulgaria, Moldova, Belgia, Australia, Irlanda, Israel, Italia, Grecia, Franța, Statele Unite, Monaco) și ca consum de droguri (la consum de cannabis, singurul „drog” legal Olanda este în urma Danemarcei, UK, Franței, Israelului, Australiei, Canadei, Statelor Unite, Italiei și Cehiei). Asta ca să nu mai spunem că acel canabis nu e mai drog decât alcoolul sau tutunul.

    Statisticile se găsesc pe internet dacă vă dați puțin interesul. Ideal ar fi să vă dați puțin interesul chiar înainte de a scrie articole de gen „cade cerul pe ei”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s