CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME

SCRIEREA DE LA TURDAS CEA MAI VECHE SCRIERE
DIN LUME

 Pe la  5500, vechii europeni din Europa central-rasariteana au dezvoltat un sistem de scriere , cu circa doua mii de ani inaintea egiptenilor ori a sumerienilor.
Totusi ,spre deosebire de aceste popoare , scrierea vechilor europeni nu servea
unor scopuri economice, juridice sau administrative .Scrierea “veche europeana”
era o scriere sacra , aparuta in urma unei indelungi folosiri a unor semne
grafice incarcate de un simbolism particular; aparitia acestei scrieri este
strins legata de cultul dezvoltat al divinitatii feminine.Aceste semne sint, in
sens pur etimologic , hieroglife sau semne sacre.
Cele mai vechi descoperiri
ale unor obiecte purtind semne de scriere au fost facute , cu mai mult de un
secol in urma, la Turdas, un sit apartinind fazei timpurii Vinca din
Transilvania. De abia un secol mai tirziu, in 1961, s-au descoperit la Tartaria(
o asezare nu departe de Turdas,in judetul Alba ) trei placute de lut ars cu o
scriere care a stirnit un deosebit interes .Citiva eruditi le-au comparat cu
semnele sumeriene cunoscute ori le-au banuit a fi derivate din
acestea.Cronologia oferita de datarile cu radiocarbon era ignorata. Astfel
M.S.F. Hood considera ca placutele de la Tartaria ar fi fost “ o imitatie
incomprehensibila a unor semne de scriere apartinind unor populatii mai
civilizate”.Sute de alte obiecte sacrale purtind inscriptii in rinduri sau
grupate au ramas neobservate ori necunoscute.Multe obiecte cu inscriptii au fost
gasite intr-un context sratigrafic bine documentat.Cronologia cu radiocarbon
calibrata la date reale arata ca aceasta scriere a aparut curind dupa jumatatea
mileniului al 6-lea si a fost folosita timp de un mileniu si jumatate in epoca
cuprului ( sau chalcolitica) din Europa central-rasariteana intre 5500 si 4000
i.e.n.. Este acum cert ca “scrierea veche europeana” este mult mai veche decit
cea sumeriana.Ca atare , comparatiile cronologice cu Sumerul nu sint cele mai
fericite .

Acest sistem de scriere nu a fost nicidecum un
proces efemer , limitat la o singura localitate, ci un fenomen larg
raspindit.Ipoteza importarii acestei scrieri sau a unor tablite din Mesopotamia
trebuie inlaturata cu desavirsire , caci ea este contrazisa atit de evidenta
datelor cronologice, cit si de natura acestui sistem de scrire care a aparut
printr-o folosire indelungata a simbolurilor grafice.Originile sale trebuie
cautate in perfectionarea cultului divinitatii feminine din religia “veche
europeana”, prin specializarea (ori restringerea) sensului
simbolurilor.Inscriptiile apar pentru prima oara pe obiecte de cult, nu pe
tablite, si au avut un scop hieratic, nefiind deloc notarea unor tranzactii
comerciale ori administrative , ca in Mesopotamia.
Scrierea “veche europeana
“ a disparut in mod virtual odata cu dezintegrarea culturilor Karanovo, Vinca si
a altora in jur de 4000 i.e.n. si dupa aceea , ca urmare a infiltrarii
pastorilor nomazi din stepele sudice ale Rusiei, presupusi a fi vorbitorii
idiomurilor proto-indo-europene.Acest sistem de scriere a supravietuit totusi in
zona egeeana, unde Vechea Civilizatie Europeana a persistat timp de alte doua
milenii in comparatie cu zona dunareana a Europei. Ca atare, nu poate fi
surprinzator sa observam similitudini intre sistemul de scriere “vechi european”
si scrierile egeene din epoca timpurie a bronzului, minoica si cipriota.
Analogiile dintre semnele “vechi europene “ si acelea din silabarul clasic
cipriot sint socante, ducind la ideea ca scrierea “veche europeana”, aparuta cu
circa 4000 de ani inaintea
linearului A cretan ori a celui cipro-minoic a
fost o scriere inrudita cu acestea si, probabil, precursoarea lor, inventata de
vorbitori de idiomuri ne-indo-europene.

Citeva cuvinte
despre istoricul descoperirii semnelor

Existenta unei scrieri
preistorice in sud-estul european a fost semnalata prima oara in anul 1874, cind
Zsofia Torma a intreprins sapaturi pe dealul de la Turdas , linga Alba
Iulia.
Descoperirile, constind din obiecte ceramice, figurine, fusaiole si
alte obiecte, cu peste 300 de semne incizate, au fost treptat distribuite
muzeelor din Berlin, Mainz Munchen si Cluj.In anul 1910 ,Marton Rosca a reluat
sapaturile de la Turdas, reusind sa clarifice tipologia ceramicii si secventele
stratigrafice. Contributia sa consta in aranjarea si publicarea materialului
rezultat in urma sapaturilor Zsofiei Torma.

Alte semne au fost observate pe obiectele
descoperite de M. Vasic in anul 1908 , in situl de la Vinca , de linga Belgrad.
Dupa parerea sa , semnele de pe vasele si de pe figurinele de la Vinca aveau
valoarea unor litere, el gasind analogii cu inscriptiile de pe vasele grecesti
arhaice de la Lesbos. Cinzeci de ani mai tirziu , la o alta asezare importanta a
culturii Vinca , cea de la Banjica, de asemenea linga Belgrad, s-au efectuat
sapaturi de catre Todorovic si Cermanovic, gasindu-se sute de inscriptii pe
ceramica, pe obiecte de cult si pe figurine. La nord de Vinca, in siturile din
bazinul Tisei , in sud-estul Ungariei, s-au descoperit citeva vase si figurine
remarcabile cu inscriptii. Chiar si mai la nord, in Cehia si Slovacia, s-au
identificat vase cu inscriptii apartinind culturii ceramicii liniare,
contemporane cu faza timpurie Vinca.
In anul 1950 ,Morfova a publicat o
descoperire socanta, facuta la intrarea unei pesteri de linga satul Sitovo, in
zona centrala a Muntilor Rodopi , in Bulgaria; este o inscriptie pe stinca, de
3,4 m lungime si cu caractere de 13-16 cm inaltime. Aceasta descoperire nu a
stirnit nici un interes timp de doua decenii, pina cind a fost mentionata de
Todorovic in anul 1971.

Ceramica de tip Karanovo, faza 6,
demonstreazaca utilizarea scrierii era o practica raspindita in acele timpuri,
atita timp cit asemenea inscriptii sint frecvente in culturile Karanovo, Vinca
si Tisa. Numeroase placute, peceti, recipiente de sacrificiu, vase antropomorfe
si figurine- toate purtind inscriptii- din cultura Karanovo sint deocamdata
nepublicate.
Unul dintre cele mai edificatoare exemple de obiecte purtind o
inscriptie “veche europeana” a fost gasit in anul 1969 in timpul sapaturilor
intreprinse la Gradesnica, linga Vraca, in nord-vestul Bulgariei. Este vorba de
un castron aproape plat, cu scriere pe ambele parti. Fata este impartita de
patru linii orizontale in patru registre, fiecare continind de la patru la opt
semne. Pe spate este incizata o figura umana schematizata, alcatuita din v-uri
sau triunghiuri inconjurate de semne liniare. In acest sit s-au mai gasit modele
de temple si vase antropomorfe cu inscriptii.

Actualmente se cunosc aproape o suta de
asezari unde au fost descoperite obiecte cu inscriptii, materialul din fiecare
asezare fiind reprezentat fie de obiecte izolate, fie de cantitati mari,
ajungindu-se in unele cazuri la peste 300 de obiecte. Majoritatea acestor
asezari este cuprinsa in grupurile culturale Vinca si Tisa din bazinele Moravei,
Dunarii si Tisei, in teritoriile de azi din Serbia, estul Ungariei, nord-vestul
Bulgariei si vestul Romaniei, precum si in cadrul culturii Karanovo(3-6, Boian-
Gumelnita) din centrul Bulgariei si sudul Romaniei. emne inscrise sau pictate,
neobservate anterior, sint acum identificate pe ceramica Dimini, Cucuteni,
Petresti, Lengyel, Butmir, Bukk si a ceramicii liniare; ca atare , nu mai este
corect sa se vorbeasca despre scrierea Vinca ori despre tablitele de la Tartaria
ca fiind singurele exemple ale acestui fenomen. Este acum clar ca scrierea a
fost o caracteristica generala a Vechii Civilizatii Europene din mileniile 6-5
i.e.n.>

Marija Gimbutas s-a nascut la 23 ianuarie 1921 in orasul
Vilnius, Lituania.In anul 1942 absolvea cursurile Universitatii din Vilnius.
Dupa razboi pleaca in Germania, studiind la Universitatea din Tubingen (1946),
apoi urmeaza cursuri postuniversitare la Tubingen, Heidelberg si
Munchen(1946-1949).In 1950 se stabileste in Statele Unite, fiind profesor la
Harvard University (1950-1955).Din 1964 a fost profesor de arheologie europeana
la Universitatea californiana din Los Angeles(UCLA).
Marija Gimbutas a
devenit cunoscuta prin numeroase studii despre originea si raspindirea
indo-europenilor (populatia kurganelor) precum si privitoare la cele mai vechi
civilizatii pre-indo-europene, numite generic Veche Civilizatie
Europeana.Ipotezele sale au produs o adevarata revolutie, obligindu-i pe
specialisti sa clarifice (si sa-si clarifice) numeroase puncte de vedere.
Lucrarea de fata reprezinta sinteza intregii activitati a autoarei. Prin Marija
Gimbutas cele mai vechi civilizatii de pe teritoriul Romaniei apar in adevarata
lor splendoare.

Acest fragment este reprodus din volumul -Civilizatia
marii zeite si sosirea cavalerilor razboinici- al Marijei Gimbutas Ed. Lucretius
Bucuresti 1997.Reproducerea si publicarea acestui fragment s-a facut cu acordul
Domnului Profesor Sorin Paliga ,care a tradus in romaneste aceasta opera
fundamentala a istoriei Romaniei caruia ii aducem multumirile noastre.
Reproducerile grafice sint preluate din aceeasi lucrare cu exceptia Tablitelor
de la Tartaria care sint reproduse din-Mitologie Romana- de Romulus Vulcanescu
Ed.Academiei 1987 Bucuresti pag 98.
Noua ne apartine titlul fragmentului ,
sublinierile si aranjarea in pagina.
De ce Marija Gimbutas?
Am ales sa
reproducem din acest volum pentru ca daca aceste lucruri ar fi fost scrise de un
roman s-ar fi spus imediat ca este vorba de nationalism, de protocronism
eventual de niste exaltati care se cred buricul pamintului. Acesta este un fapt.
Scrierea nu a inceput la Sumer si toate datele de pina acum afirma ca pentru
prima oara in lume s-a scris intr- o zona care cuprindea si o mare parte din
Rominia actuala.O intrebare foarte interesanta este de ce aceste informatii nu
sint facute publice de academicienii si profesorii nostri care scriu manualele
de istorie? Chiar mi s-a spus ca la facultatea de istorie studentilor li se
spune ca tablitele de la Tartaria ar fi niste falsuri. Oare domnii profesori si
istorici nu au auzit de Turdas, de Tartaria, de Marija Gimbutas. Daca nu au
auzit este grav, inseamna ca de foarte multa vreme nu si –au mai actualizat
cunostiintele, iar daca au auzit si au tacut nu intelegem de ce. Pina acum ar fi
trebuit ca Marija Gimbutas sa fi fost desfintata daca ce spune ea este fals.Le
mai dam o sansa istoricilor nostri sa-si spuna parerea si sa ia o pozitie fata
de aceste informatii.
Prima oara am luat cunostiinta despre scriera veche din
–Mitologie Romana- a lui Romulus Vulcanescu (tablitele de la Tartaria), dar dat
fiind ca nu mai aveam cunostiinta de alte scrieri am considerat ca nu sint
concludente si am inteles reticenta istoricilor nostri dar cind am citit cartea
Marijei Gimbutas in care se afirma ca exista mii de inscriptii ,atunci nu i-am
mai inteles .
Am cumparat cartea istoricului Florin Constantiniu –O istorie
sincera a poporului roman- ed. Univers Enciclopedic Bucuresti 1997 in speranta
ca va fi intradevar sincera ,cu bune si rele dar ciudat ,Tablitele de la
Tartaria nici nu exista, cultura Lepinski Vir – Cuina Turcului care a realizat
un oras sanctuar cu 8500 de ani inainte de Cristos nu exista , 10-15000 de ani
de istorie sint comprimate in 2 pagini si jumatate. Oare sinceritatea este buna
numai cind aratam ce crud era Vlad Tepes , sau cite amante a avut Stefan cel
Mare? Foaarte interesant mod de a fi sincer si onest. Noi toti asteptam ca in
manualele de istorie sa se spuna tot adevarul , cu sinceritate. (Vara lui
2002)

Acest articol de mai sus am incercat sa-l public intr-un ziar care
sa fie citit de oamenii obisnuiti (pentru ca specialistii cunosc sigur aceste
date) , un ziar fara pretentii stiintifice
si care sa nu aibe reticente la
publicarea unui material stiintific mai putin ortodox .
Am ales ca perioada
vara crezind ca la mare pe plaja o astfel de stire bomba va fi citita de mai
multi oameni.
In general cautam in caseta tehnica a ziarului, redactorul
responsabil cu cultura , luam legatura cu el si ii trimiteam articolul pe mail.
Dupa entuziasmul initial urmau invarianbil
tergiversarile care nu lasau loc
de indoiala cu privire la raspuns si doar la insistente puternice primeam un Nu
raspicat.
Ziarele pe care le-am contactat si care toate s-au comportat la fel
au fost:Formula As , Libertatea , Cotidianul, si ultimul, Adevarul. Am trimis
articolul plus fotografii prin mail, cu rugamintea ca doar partea cu
reproducerea din carte si biografia Marijei Gimbutas sa fie publicata
obligatoriu, comentariul si semnatura mea nefiind obligatorii.
Concluzia a
fost clara:
Exista adevaruri care sint interzise la publicare in toata presa
indiferent de profil si orientare .
De ce ? Putem sa speculam
Intre timp
au mai aparut si alte informatii despre Scrierea Veche Europeana

Badila
Dumitru
Iulie 2006
Bibliografie:

Marija Gimbutas-Civilizatia Marii
Zeite si sosirea cavalerilor razboinici- Ed. Lucretius 1997
pag
37-38
http://www.prehistory.it – site italian care are si traducere in romana
sustinut de profesorul Marco
Merlini si care se ocupa cu studiul semnelor
vechi danubiene
Haral Haarmann-cercetator la “Research Centre on
Multilingualism “ din Bruxelles sustine
primordialitatea scrierii de la
Tartaria fata de Sumer-Dacia Magazine nr1 –
ianuarie 2003 , cu lucrari si in
site-ul italian

http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.com/2010/05/scrierea-de-la-turdas-cea-mai-veche.html

 

Acest articol a fost publicat în STIATI CA... și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la CEA MAI VECHE SCRIERE DIN LUME

  1. Inelul de la Seimeni ar putea reprezenta o dovadă a continuităţii utilizării unor semne grafice comune pe o arie extinsa (sud-estul Europei), pe o perioadă de câteva milenii. Aceste semne, incizate pe figurine antropomorfe (feminine mai ales), vase ceramice sau alte obiecte (cum este inelul sigilar) ar putea reprezenta semne sacre, care au legătură cu practicarea diferitelor ritualuri (cultul Marii Zeiţe, cultul fecundităţii, fertilităţii şi alte ritualuri sau practici magico-religioase neolitice), dar şi cu o „scriere” sacră.
    https://sites.google.com/site/seimenineoliticsipreneolitic/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s