”SALVAREA” GRECIEI ESTE, DE FAPT, SALVAREA BANCILOR SI A UNIUNII EUROPENE

”SALVAREA” GRECIEI ESTE, DE FAPT, SALVAREA BANCILOR SI A UNIUNII EUROPENE. Care este sensul noului acord european pentru Grecia, Irlanda si Portugalia. FALIMENTELE CONTROLATE DUC LA O INTEGRARE EUROPEANA MAI PUTERNICA

Asadar, asistam la inca o interventie europeana de ”salvare” a tarilor aflate in dificultate incepand cu Grecia. Salvare prin indatorare, fireste, si nu prin declararea falimentului sau incetarea platilor catre creditori. De aceea, se vorbeste despre un faliment controlat (selective default) al Greciei, care presupune un fel de recunoastere oficiala a incapacitatii de plata, dublata insa de acorduri de imprumut a tarii prin care aceasta se inglodeaza si mai mult in datorii si prin care se obliga sa returneze inapoi banii bancilor publice si private, dupa cum a aratat si presedintele N. Sarkozy.

Un acord care, de fapt, salveaza doua lucruri: bancile si mecanismul european al guvernantei economice. Imprumuturile sunt acordate Greciei tocmai pentru a isi putea plati datoriile si, cum acestea sunt acordate de noile institutii financiare europene, rezulta de aici un mai mare rol al acestora pe plan continental si o dependenta crescuta fata de UE. Este de notat ca deocamdata nu s-a fortat nota cu o solutie europeana de amploare: un buget comun european, o Trezorerie comuna, un minister al finantelor. Insa decizia de acum, de a creste rolul si atributiile Fondului european de stabilitate financiara, un fel de FMI european, merge exact in acest sens.

Iar consilierul guvernatorului Isarescu, dl Vasilescu, explica si consecintele acestei ”salvari”: presiunea foarte puternica ce va fi asupra Greciei pentru a aplica ”masurile de austeritate”.

Liderii ţărilor din zona euro au ajuns la un consens în privința combaterii crizei datoriilor din Grecia, la summit-ul de la Bruxelles. Ţara va primi un nou împrumut, de 125. mld. euro cu o dobândă mai mică, pe 35 de ani.

Pachetul de măsuri include restructurarea datoriilor şi eliberarea  unui nou ajutor din partea fondului de salvare european. Ajutorul  acordat Greciei provine, pentru prima oară, și din partea, creditorilor  privați, a anunțat preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, citat de BBC.  Împrumutul acordat este de 135 de miliarde de euro, pe 35 de ani,  datoriile totale ale Greciei apropiindu-se de 500 de miliarde de dolari.

“Ajutând  Grecia eliminăm riscul răspândirii crizei şi în alte ţări. Vorbim  despre capacitatea Greciei de a-şi plăti datoriile către băncile publice  şi private. Ieri seară, am luat legătura cu băncile private, iar  discuţiile au continuat până în această după amiază. Trebuie să cădem de  acord asupra aspectelor tehnice, dar şi asupra deciziilor politice. Nu a  durat atât de mult. Am făcut-o într-un timp rezonabil”, a mai spus  preşedintele Franţei.

Un element-cheie al pachetului este  extinderea rolului mecanismului de salvare european, Fondul european de  stabilitate financiară (FESF), astfel încât să poată acţiona mai liber. Reforma  FESF va face Fondul mai flexibil şi mai eficient. Nu trebuie să  aşteptăm să apară daune substanţiale ca să intervenim”, a declarat  preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Anterior, el a  spus: “Grecia este într-o situaţie gravă, unică în zona euro”.

Pieţele  financiare au crescut spectaculos, anticipând înțelegerea. Acțiunile  americane au câştigat 1,3%, în timp ce titlurile de la Milano au crescut  cu 4%. Acțiunile din Spania s-au apreciat cu 3%. Acțiunile bancare europene au reacționat pozitiv, de asemenea. În Germania,  titlurile Commerzbank au crescut cu aproape 9% iar cele ale Deutsche  Bank au avansat cu 3,6%, în timp ce în Franţa, Societe Generale și  Credit Agricole au câştigat aproximativ 6% la bursă.

Băncile germane şi franceze dețin cea mai mare  parte a datoriilor greceşti. Acțiunile bancare din Marea Britanie au  crescut, de asemenea, puternic, Barclays câştigând 7,7%, Lloyds, 5,9% şi  RBS, 5,7%. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Sarkozy au  convenit o poziţie comună înainte de summit. Grecia a  primit pachetul de prim-ajutor în mai, anul trecut, dar criza datoriilor  continuă să slăbească încrederea în pieţele financiare mondiale, unii  comentatori sugerând că ameninţă viitorul monedei euro.

Update 00:26 Dăianu: Decizia nu este luată de dragul Greciei

Analistul Daniel Dăianu susţine că planul de salvare al UE  este  gândit pentru a evita contagiunea, iar măsurile nu au fost luate  “de  dragul Greciei”. Această decizie nu este luată de dragul Greciei.  Acest lucru e bine să  îl înţelegem toţi. Ceea ce se urmăreşte prin  acest pachet este evitarea  contagiunii. Semne de contaminare s-au  simţit, mai ales în ultimele  săptămâni când Spania şi Italia au avut  dificultăţi în creştere de  finanţare. Aceste economii,  care  sunt, ca dimensiuni a treia şi a patra în zona Euro, ar fi  provocat  stricăciuni foarte mari. S-ar fi ajuns la demantelarea Zonei  Euro dacă  nu s-ar ţine situaţia sub control”, a spus Dăianu, la  Realitatea TV.

Update 23:31 Vasilescu, BNR: Nu este vorba de salvarea Greciei, ci de a Europei

Decizia luată de Europa nu vizează doar Grecia, ci întreaga  Europă și va inspira și SUA, care “a intrat în aceeași capcană”. Grecia  nu va fi salvată doar de bani ci de măsurile de austeritate pe care va  trebui să le ia, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului  BNR, la Realitatea TV.  “Ne afectează acestă decizie. Nu va fi vorba de vreo încetare de plăti  pentru Grecia, dar presiunea pe Grecia pentru ajustări bugetare va fi  foarte puternică. Aceasta decizie europeană va inspira şi America,  pentru că America este un uriaş care a intrat în capcanele în care a  intrat şi Grecia. (…) Nu ştiu dacă în Grecia va fi linişte, presiunea pe  Grecia pentru măsuri de austeritate va fi foarte puternică, va fi o  presiune psihologică foarte importantă. Grecii s-au obiţnuit să trăiască  forte bine pe datorii, vor trebui să strângă cureaua chiar dacă nu sunt  obişnuiţi cu asta”, a spus consilierul BNR.

Exista o serie de analisti economici care prevad moartea euro si disparitia Uniunii Europene. Pe cealalta parte a baricadei, alti experti sustin ca “pesimistii” se bazeaza pe premize eronate. Pe cine sa credem?

Paranoia declansata de criza datoriilor europene este hranita si de comentariile zilnice legate de punctul critic pe care l-a atins moneda euro. Voci din toata lumea vin cu scenarii apocaliptice care prevad esecul “experimentului” politic prin care s-a format UE. Unul dintre guvernatorii Bancii Centrale Europene, Ewald Nowotny, a explicat pentru CNBC de ce viitorul monedei unice nu este in pericol.

Criza datoriilor suverane si iminenta insolventa a Greciei au divizat Uniunea Monetara Europeana, facand aproape imposibila setarea unei politici monetare care sa satisfaca atat rebela Germanie cat si slabitul bloc sud european. Aceasta criza a scos la iveala complexitatea stabilirii unei concordante intre politicile multilaterale si o economie unica. De asemenea, a aratat cum o nepotrivire intre uniunea monetara si integrarea fiscala poate duce la fisuri politice. Insa aceste lucruri nu au demonstrat si imposibilitatea functionarii Uniunii Monetare Europene, dupa cum cred unii experti. “Inca de la inceputul crizei, am criticat aspru modul in care Europa a gestionat, sau, mai bine zis, nu a gestionat, aceasta cadere”, spune Alessandro Leipold, fost director al diviziei europene a Fondului Monetar International (FMI).

“Dar trebuie sa intelegem ca acesta este modul de functionare al Europei, oricat de frustrant, distrugator si costisitor este procesul. Cred ca acesti trei factori ne-au distras atentia de la ceea ce s-a facut cu adevarat”, mai spune Leipold.

Structurile ce au fost construite includ Mecanismul European de Stabilitate Financiara (EFSM) si Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara (EFSF). Acestea sunt emitenti de obligatiuni care pot strange capital de pe piata pentru a ajuta statele membre cu probleme. In plus, s-a creat Mecanismul European de Stabilitate (ESM), o structura permanenta care va lua locul EFSN incepand cu 2013.

“Din momentul izbucnirii crizei din Grecia au fost create mecanismele de credit EFSF si EFSM si un mecanism care sa se ocupe pe termen nelimitat de managementul crizei, ESM”, spune Leipold. “Acestea au agreat anumite proceduri cu FMI. Banca Centrala Europeana s-a dovedit a fi flexibila, unii ar spune ca prea flexibila, au fost acordate fonduri europene prin care se deruleaza diverse programe. UE a inceput sa supravegheze mult mai vigilent”, mai spune acesta.

Analistul european din cadrul companiei de cercetare politica Eurasia Group, Mutjaba Rahman, este de acord cu Leipold. “Starea de default are ca rezultat o integrare mai puternica. Din acest motiv comentariile, mai ales cele care vin din SUA, sunt foarte focusate pe disparitia euro, vorbindu-se aproape in totalitate despre cum va pica UE, nu despre cum va creste”, a declarat acesta. “Cred ca istoria proiectelor europene ne-a aratat ca ne putem astepta la un scenariu pozitiv”. (…)

  • ZF:

A doua salvare pentru Grecia: 109 miliarde euro. Creditorii privaţi vor contribui cu alte 50 mld. euro

În plus, liderii zonei euro au acordat Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară, cu fonduri de 440 miliarde de euro, noi atribuţii pentru a ajuta statele care nu sunt cuprinse în prezent în programe de ajutor extern. Aceste atribuţii includ acordarea de linii preventive de credit şi recapitalizarea băncilor cu probleme din zona euro. Aceste schimbări sunt echivalente cu înfiinţarea unui Fond Monetar European, a afirmat preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

FT: A doua salvare a Greciei, o victorie a lui Merkel dar care va aduce aproape sigur un faliment

Bloomberg: A doua salvare a Greciei – un “firewall” în jurul Spaniei şi Italiei

Analiştii despre summit-ul crucial pe Grecia: Orice veste bună pentru Europa este bună şi pentru România

Semnele încetinirii economiei globale devin tot mai evidente, iar criza datoriilor începe să afecteze revenirea zonei euro

Grecia este “în moarte lentă”, spune un ministru elen. “O lipsă de decizii este un dezastru pentru UE”

Mugur Isărescu: BNR a luat măsuri de împiedicare a contagiunii crizei din Grecia

Răscumpărarea obligaţiunilor Greciei, singura şansă de implicare a creditorilor privaţi fără default

Finlandezii vor insulele Greciei drept garanţie că îşi primesc banii înapoi

  • Hotnews:

NY Times: Europa trebuie sa opteze: fie uniune monetara, fie fiscala

Dacă există o lecţie care merita invatata de pe urma crizei datoriei  suverane europene, aceea este  că uniunea monetară prin ea însăşi nu  poate funcţiona la infinit. Dacă Europa vrea cu adevărat să păstreze  avantajele monedei euro, va avea nevoie de o mai buna integrare  economica si fiscala. Naţiunile vor trebui să renunţe la o parte  semnificativă din suveranitatea lor. Liderii europeni par a fi dispusi  să accepte această realitate. Dar sa convingi publicul poate fi mult mai  dificil, scrie NY Times in editia sa de vineri.

După  ce mai bine de un an au incercat sa convinga lumea ca Grecia ar putea  fi salvata fără costuri semnificative, liderii europeni au promis joi sa  pompeze sume importante pentru a revigora economia greacă, concomitent  cu extinderea maturitatii si reducerea dobanzilor.  Se pare că  acest acord va însemna ca acele state care stau bine la capitolul  “solventa” vor trebui să semneze cecuri cu multe zerouri. Unii creditori  vor suferi pierderi iar cateva banci ar putea avea nevoie de  re-capitalizari.  Tot din comunicatul de joi al liderilor europeni reiese promisiunea Bruxelles-ului de a controla  mult mai strict bugetele naţionale şi politicile fiscale. (…)

Cu  câteva săptămâni în urmă, Banca Centrală Europeană a refuzat pana si să  ia în considerare un posibil faliment al Greciei iar Germania refuza sa  plateasca pentru datoriile Greciei. Niciuna dintre aceste pozitii nu au  fost pastrate.  Aceste realităţi vor continua să preseze europenii  fie inspre  o abandonare a eurozonei fie pentru o uniune  economico-financiara mai solida. Pentru moment, au ales varianta ultima.

Reuters anunta rezultatul provizoriu al summitului: Grecia, Irlanda si Portugalia vor putea lua credite la dobanzi de 3,5% iar maturitatea imprumuturilor se va dubla – de la 7,5 ani la cel putin 15 ani

Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) va furniza Greciei, Irlandei si Portugaliei credite la dobanzi de 3,5% iar maturitatea imprumuturilor se va dubla- de la 7,5 ani la cel putin 15 ani, se arata intr-un document final provizoriu obtinut de Reuters. La discutii participa cativa din presedintii marilor banci (BNP Paribas- Baudouin Pro sau Deutsche Bank- Josef Ackermann) si seful IIF, Charles Dallara. De asemenea, in sala sunt prezenti si Guvernatorul Bancii Centrale elene, Georges Provopoulos si presedintele Asociatiei Bancilor Grecesti, Vassilis Rapanos,care conduce si cea mai mare institutie locala de credit- NBG.

Proiectul de acord prevede reducerea datoriilor Greciei, insa aceasta solutie ar putea fi interpretata ca o intrare in incapacitate de plati a statului elen, a declarat un diplomat european citat de AFP. La ideea taxarii bancilor s-a renuntat.

Presa elena e impacata cu ideea unui default selectiv

Cotidianul elen Imerisia vorbeste despre un acord de 70-90 miliarde de euro care ar include o rascumparare a obligatiunilor elene la o dobanda de 3,5%, cu maturitatea intinsa pe 30 de ani.

Naftemporiki si Isotimia par impacate cu ideea unui default selectiv, exprimandu-se speranta ca in cursul zilei va fi obtinuta cea mai buna solutie dintre cele posibile.

Vezi aici sosirea presedintelui Barroso si declaratia sa inainte de inceperea lucrarilor

Jean-Claude Juncker, seful Eurogroup, a declarat inaintea inceperii summitului ca liderii europeni nu exclus intrarea in incapacitate de plata a Greciei, potrivitBloomberg. “Niciodata nu poti exclude o astfel de posibilitate, dar trebuie facut totul pentru a evita aceasta situatie“, a declarat el reporterilor inaintea summitului de joi.

Urmareste declaratiile de pe Twitter ale lui Herman van Rompuy pentru a fi la curent cu ultimele stiri de la summit.

Angela Merkel si Nicolas Sarkozy au ajuns miercuri la o pozitie comuna atat in ceea ce priveste noul plan de salvare financiara a Greciei cat si pentru modalitatea de participare a sectorului privat la acest plan. Discutiile au durat circa 7 ore si au fost caracterizate ca fiind “foarte stranse”. Continutul acordului nu a fost dat insa publicitatii, urmand sa fie cel mai probabil anuntat in cursul zilei.

  • Pietele s-au dovedit in continuare nervoase, euro cedand teren in fata dolarului american dupa ce Jean-Claude Juncker a declarat ca nu exclude o incetare partiala de plati a Greciei. Catre ora 13,30 (ora Romaniei) euro se tranzactiona la un curs de 1,4139 usd fata de 1,4212 la cat era cotat ieri.

Cei doi lideri i-au solicitat la jumatatea intalnirii presedintelui BCE Jean-Claude Trichet sa li se alature, fapt ce sugereaza ca solutia la care s-a ajuns are si sprijinul Bancii Centrale Europene.

Potrivit Reuters, planul a fost prezentat si presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, urmand sa fie discutat la Bruxelles si cu prim-ministrul grec George Papandreou.

Moneda euro a crescut usor fata de dolar, joi, dupa anuntarea acestui acord franco-german. Investitorii raman insa tensionati pana la aflarea detaliilor.

Legaturi:

                      SURSA ARTICOL   http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/

Acest articol a fost publicat în ATENTIE! și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s