ÎNCRENGĂTURA RELAŢIILOR ÎNTRE SOCIETĂŢILE SECRETE

ÎNCRENGĂTURA RELAŢIILOR ÎNTRE SOCIETĂŢILE SECRETE

Între anii 1981 şi  1983,Larry McDonald a început să dezvăluie public activitatea  Comisiei  Trilaterale .Văzând că este gata să le strice planurile,s-a hotărât asasinarea  lui.Asasinare deghizată  prin doborârea,din „greşeală”,a unui avion de pasageri  în care călătorea „incomodul”. Din doborârea acestui avion de pasageri (vom  mai aminti acest caz) pot fi trase două concluzii : prima ar fi că,pentru  a-şi atinge scopul şi a-şi păstra secretele asupra intenţiilor sale  adevărate,Comisia Trilaterală nu se dă în lături de la nimc. A doua  că,dintotdeauna au existat şi vor exista legături strânse între  organizaţiile secrete din toată lumea.În susţinerea celei de-a doua concluzii  vine sfârşitul discursului senatorului Jesse Helms,din 15 decembrie 1987 :”(…)  aceste interese lucrează de convenienţă cu stăpânii de la Kremlin,  ca să creeze  ceea ce ei numesc Noua Ordine Mondială. Organizaţii particulare precum  Consiliul pentru Relaţii Externe,Institutul Regal de Afaceri  Internaţionale,Comisia Trilaterală,Conferinţa de la Dartmouth,Institutul  Aspen pentru Studii Umaniste,Institutul Atlantic şi grupul Bilderberg  diseminează şi coordonează planurile pentru această nouă ordine mondială în  cercuri puternice comericiale,financiare,academice şi oficiale…acest amalgam  amorf de bogăţie şi legături sociale a căror putere rezidă în faptul că au  pus stăpânire pe sistemul nostru financiar şi pe o mare parte din sectorul  industrial.Principalul lor instrument de control asupra economiei şi  finanţelor Statelor Unite este Federal Reserve System…Oricine poate vedea cum  bancherii de pe Wall Street controlează Departamentul de Stat şi Agenţia  Centrală de Investigaţii…
Punctul de vedere al puterii instaurate se cheamă  azi globalism…După punctul de vedere globalist,statele naţionale şi  graniţele naţionale n-au nici o valoare.Filozofia şi principiile politice  sunt pur şi simplu relative.Chiar Constituţiile sunt vorbe goale în faţa celorce  au puterea … Tot ce contează în ochii lor este să stoarcă profituri maxime  printr-o practică apt deschisă ca fiind capitalism financiar,un sistem care  se bazează pe două lucruri : îndatorire şi monopol.Acesta nu este adevăratul  capitalism.E calea concentrării economice şi sclaviei politice”.
Cuvintele acestui senator (ulterior mort în condiţii misterioase) se adresează  tuturor naţiunilor.Şi este dureros să asişti neputincios cum guvernanţii  noştri,sub pretextul „ajutorului  economic”,”împrumuturi necesare pentru  reconstrucţia industriei” etc.,îi vând pe români bancherilor  internaţionali.Căci,grăbindu-se să se îndatoreze la forurile financiare  internaţionale,guvernanţii noştri pun drept gaj („colateral”) pământul  nostru strămoşesc,suveranitatea noastră naţională.Am rămas sideraţi  când,preşedintele Traian Băsescu a declarat că pentru admiterea în Uniunea  Europeană va renunţa la, suveranitatea naţională.
Ideologia,dacă mă  pot exprima în felul acesta,Comisiei Trilaterale reiese din lucrarea „Pacea  Germinală”,scrisă de Samuel P.Huntington,profesor la Universitatea Harvard şi  co-autor al cărţii „ Crize în sistemul democratic”.El afirmă : „Am ajuns să fim  nevoiţi să recunoaştem că extinderea economică are limite.La fel este cazul  extinderii politice democratice.
Un guvern care are foarte puţină autoritate  nu va putea să impună oameni sacrificiile care s-ar putea să fie necesare în  caz de crize cataclismice de scurtă durată”.Deci,democraţia şi dezvoltarea  economică sunt noţiuni care,în viziunea Comisei Trilaterale

CONTROL  ASUPRA MASS-MEDIEI

CFR şi Comisia Trilaterală controlează aproape  sută la sută opinia publică.Toate marile cotidiene,agenţiile de ştiri  şi  principalele canale de televiziune,ale căror ştiri şi emisiuni sunt urmărite  de opinia publică au în poziţii de conducere membrii acestor organizaţii.Din  „Dosarele Congresului” am aflat următorul lucru : în martie 1915,grupul  financiar al lui J.P.Morgan a convocat 12 persoane proeminente din mass-media  scrisă şi le-a cerut să întocmească o listă cu toate ziarele influente din  Statele Unite.Din lista de 129 de publicaţii,au selecţionat şi au cumpărat 25  dintre cele mai influente.Apoi,în fiecare au plasat câte un redactor care să  editeze şi să cenzureze tot ce se publică despre armată,finanţe şi despre  orice probleme/evenimente interne sau internaţionale mai deosebite.În  1980,principalele agenţii de ştiri aveau în posturi-cheie membrii ai CFR :  5 la Associated Press,1 la Woited Press,iar la principalele cotidiene erau 8  la The New York Times,4 la The Washington Post,5 la Dow Jones şi lista ar putea  continua.Membri ai Comisiei Trilaterale sunt infiltraţi în agenţiile : Reuters  Associated Press, United Press,în marile cotidiene Wall Street Journal,Boston  Globe,Los Angeles Times şi posturile de televiziune ABC,NBC,RCA.
În cartea „Mărturie”,Witness scrie :”Aceste publicaţii şi staţii de radio şi  televiziune dau ştiri fabricate de membrii CFR după directivele CFR ; şi  oferă publicului seriale şi documentare culturale şi istorice măsluite,în  care rescriu istoria după directivele CFR”.
La 18 aprilie 1983,Papa  Ioan Paul al II-lea a primit în audienţă întreaga Comisie Trilaterală-circa  200 de membri constanţi.
Printre membri importanţi ai acestei comisii  îi amintim pe : George Herber Walker Bush fost şef CIA şi preşedinte al  S.U.A. ;Bill Clinton,care este şi membru al organizaţiei Bilderberg,Henry  Kissinger,fost ministru de Externe al S.U.A.,Robert McNamara,de la Banca  Mondială, Kurt  Bisdenkopf,fost membru Bundestag ; Ludwig Huber,de la Banca  Bavareză etc.
În continuare ofer câteva informaţii incredibile.În  1980,Comisia Trilaterală a hotărât că preşedintele Jimmy Carter nu mai este  de folos pentru un nou mandat.Şi l-a „propulsat” în funcţia supremă pe  actorul Ronald Reagan.Deşi ne-membru al Comisei Trilaterale,deşi declarase  că „interesele Comisiei Trilaterale sunt angajate de partea bancherilor  internaţionali şi a companiilor multinaţionale şi nu este de părere că un  anumit grup de interese să ocupe  posturile-cheie în stat”.După ce Comisia  Trilaterală i-a permis să câştige în mod spectaculos alegerile,fostul actor  şi-a schimbat total optica,recomandând în posturi-cheie 18 membri CFR, 10 din  organizaţia Bilderberg şi tot 10 din Comisia Trilaterală.Iar vice-preşedintele  pe care şi l-a ales,George Bush,era tot membru CFR şi al Comisiei  Trilaterale.După ce a fost ales el  preşedinte,Bush a numit în posturi-cheie  64 de membri CFR şi 6 din Comisia Trulaterală.Iar la alegerile din  1992,poporului american i s-a „permis” să aleagă dintre trei candidaţi la  preşedinţie : democratul Bill Clinton (membru în CFR,Comisia  Trilaterală.Bilderberg şi bursier Rhodos),republicanul George Bush (membru  CFR şi al Comisiei Trilşaterale) şi independentul Ross Perot,care nu apare  pe nici o listă.Cine a „câştigat” alegerile,se ştie…

INSTITUTUL  HUDSON

Cunoscut doar de înalte oficialităţi  americane,acest institut a fost înfiinţat în 1961,şi se  află lângă  Croton-on-Hudson,din statul New York,în apropierea acestuia aflându-se Muntele  de Fier.A fost creat de mai multe corporaţii,cele mai renumite fiind Standard  Oil din New Jersey,deţinut de Rockefeller ;Manufactures Nanver Trust,deţinut  de Morgan şi Shell Oil –casa de Orania.
Acest institut este  folosit ca „centru de gândire”,la el apelând oficialii americani de la  Casa  Albă,Pentagon,ori alte instituţii guvernamentale pentru întocmirea rapoartelor  privind problemele de interes naţional.După cum a declarat Kahn,primul  preşedinte al lui,el „contribuie la determinarea întregului viitor al  Statelor Unite  şi,în limita timpului disponibil,al lumii exterioare”.Este  sponsorizat direct de guvern,Biroul Apărării Civile,Biroul  Minsiterului Apărării,alte instituţii guvernamentale şi  nonguvernamentale.Institutul are „membrii publici”- în număr de 21,din care  10 sunt membri ai Consiliului Relaţiilor Externe,şi „prieteni”-în număr de  34,din care 15 sunt tot membri CFR.
În 1963,Kahn şi ai lui  „gânditori” au întocmit Raportul din Muntele de Fier asupra posibilităţilor  şi dorinţei de încheiere a păcii,publicat în martie 1966.”Părinţii” acestui  raport sunt Robert McNamara,McGeorge Bundy şi Dean Rusk,toţi membri  CFR.Interesant este că el
a fost întocmit într-un buncăr subteran din  apropierea oraşului Hudson,unul din zecile de astfel de buncăre concepute  ca „sediu de rezervă”,în care oficialităţile îşi pot desfăşura în  continuare activitatea în cazul unui atac nuclear.
În acest  raport „gânditorii” au ajuns la concluzia că pentru declanşarea unui război  există : Motive vizibile de Război şi Motive Invizibile de Război.Din prima  categorie fac parte : apărarea unei naţiuni contra atacului militar din partea  alteia ; apărarea sau iniţierea unui interes naţional şi,creşterea puterii  militare a unei naţiuni pentru binele său.
Rog ca cititorii să  reflecteze asupra ultimului motiv,care justifică,în concepţia  acestor „gânditori”că,creşterea puterii militare a unei naţiuni este un motiv  pentru a ataca alte naţiuni, pentru că,se specifică în acest raport „(…)nu va  fi pace în lumea răscolită,ci doar o serie programată şi sistematică de  războaie şi calamităţi – până când conspiratorii şi-au atins obiectivul : o  lume epuizată,dornică să se supună unei economii planificate marxiste şi  unei sclavii totale – în numele păcii”.
Pentru a doua categorie de  motive,se precizează că „războiul este forţa organizatorică principală în  majoritatea societăţilor”.Posibilitatea izbucnirii unui război a adus sensul  stării de necesitate externă,pentru care trebuie să se pregătească fiecare  guvern.Fără a avea în vedere acest lucru,nici un guvern nu poate rămâne  mult timp la putere.Analiza istorică,se precizea ză în acest raport,dezvăluie  numeroase situaţi în care eşecul unui guvern de a menţine credibilitatea  ameninţării unui război din partea unei alte naţiuni a dus la dizolvarea lui.Un  război asigură elemente antisociale cu un rol acceptabil în structura  societăţii.În felul acesta,deci pe timpul desfăşurării unui război,cele mai  tinere şi mai periculoase dintre aceste elemente antisociale,organizate în  grupări antisociale pot fi ţinute sub control de Sistemul Serviciilor  Selective.Prin decanşarea războaielor,omul distruge surplusul de membri ai  propriei specii. Adică ceea ce subliniam în materialele anterioare :  reducerea populaţiei Terrei.
Tot acest raport mai subliniază că  războiul este motivaţia principală pentru dezvoltarea ştiinţei,aspect pe care  nu este cazul să-l dezvoltăm.
Deosebit de cinică mi se pare următorul  motiv pentru declanşarea unui război : „războiul este…o eliberare socială  generală…pentru înlăturarea plictiselii generale”,pe care iarăşi nu o  comentăm…
Se mai precizează că „războiul a instituit în societate un  sistem discutabil de stabilizare şi controlare a economiilor naţionale.Nu a  fost testată încă nici o altă alternativă de control într-o economie modernă  şi complexă care să se dovedească cel puţin la fel de eficace sau să aibă  aceleaşi proporţii”.
Deci,un război a fost planificat şi se desfăşoară  pentru a controla economiile.Acesta este unul dintre motivele reale a  declanşării războaielor,şi nu minciunile debitate de oficialii de la Casa  Albă ori Pentagon.Şi ,cinic,se continuă : „Războiul îndeplineşte anumite funcţii  esenţiale şi stabilitatea societăţii în care trăim ; până când vor fi  descoperite alte moduri de a le îndeplini,sistemul războiului trebuie  menţinut şi îmbunătăţit,astfel încât să fie cât mai eficient”.
„Gânditorii” Institutului Hudson au devenit indispensabili pentru oficialii  americani.
Chiar sunt acuzaţi de guvernele care se succed că au stabilit un  sistem de guvernare care nu poate fi modificat.”Acesta este un proces de  putere invizibilă.Iar influenţa este extremă,întrucât poate implica o  naţiune în proiecte speciale şi acţiuni militare care nu au fost nici  com-
plet explicate,nici dezbătute public.Într-o bună zi,această putere  infiltrându-se şi devenind tot mai puternică,din ce în ce mai sofisticată,va  putea influenţa evoluţia guvernării în aşa fel încât orice politică naţională să  fie blocată,ca şi cum ţara ar fi condusă de un pilot automat, cu mult înainte  ca oamenii aleşi pentru guvernare să ajungă la putere”,a fost concluzia unei  comisii senatoriale.Dar nimeni,absolut nimeni,nu are curajul  să apuce taurul de  coarne. Mă referim la persoanele oficiale,deoarece opinia publică americană este  minţită,manipulată şi trădată…

„CITY”

În lume  există un stat în stat – Vaticanul în Roma. Puţini cunosc că mai există un  asemenea stat în inima Londrei. „City”, cu o suprafaţă de 2,7 km pătraţi şi o  populaţie de 4.600 de locuitori, controlat în totalitate de Imperiul Rothschild.  Puteţi căuta în orice atlas, în orice lucrare de specialitate, oriunde doriţi  dumneavoastră, dar nu veţi găsi nicăieri acest ministat. „City” nu este  subordonat nici monarhiei, nici Parlamentului britanic, el fiind, da fapt,  adevăratul guvern al Angliei. Prim-ministrul, cabinetul său şi Parlamentul  britanic creează doar impresia că guvernează. Totul este fals, ei fiind persoane  şi instituţii ale statului manevrate de „City”. Guvernarea acestui mini-stat  aparţine Coroanei, formată din regele din „City” şi 13 bărbaţi, în el aflându-se  cele mai puternice instituţii financiare: Banca Angliei, Lloyd’s oj London,  Bursa londoneză, precum şi sediile concernelor internaţionale. Tot aici se află  şi sediile magnaţilor care conduc mass-media engleză.
Pe timpul când  Imperiul colonial se întindea în toată lumea, Marea Britanie avea două imperii  separate: cel al familiei regale (din care făceau parte Africa de Sud,  Australia, Noua Zeelandă şi Canada), celălalt al Coroanei („City”) din care  făceau parte India, Egipt, Bermude, Malta, Singapore, Gibraltar, Hong Kong şi  coloniile din Africa Centrală.
În timpul expansiunii celor două imperii  coloniale a luat fiinţă British East India Merchant Company (BEIMC), printre  altele ocupându-se şi de comerţul cu opium. La aceasta lua parte şi familia  regală britanică. Însă, pentru ca opinia publică să nu cunoască această „afacere  murdară”, totul se desfăşura prin „British Military Intelligence Departament”  (M16) şi „Secret Intelligence Service” (SIS).
BIMC este cel care a  format, în 1729, „Comitetul celor 300” („Commitee of 300”), astăzi una dintre  cele mai importante organizaţii secrete din lume. Mai este numită şi „elita din  City”.
În legătură cu implicarea casei regale în traficul de stupefiante,  nici în ziua de astăzi situaţia nu s-a schimbat. „Neue Solidaritat” scria, în  ediţia din 8 septembrie 1993, în capitolul „Die Queen und das Rauschgift”  (Regina şi stupefiantele” : „Este deja o raritate, o surpriză rară şi plăcută,  când în presa britanică întâlnim ştiri despre casa regală, care se apropie de  realitate. Săptămâna trecută, a apărut o astfel de ştire explozivă în primele  pagini ale venerabilului „Times” londonez din 27 august 1993. Titlul: „Familia  regală a fost „high” în „Highlandes”. Bazat pe un raport îngrijit al magazinului  scoţian „Leopard”, articolul dezvăluie faptul că, în casa regală britanică  prezenţa stupefiantelor constituie un lucru de la sine înţeles. Pe baza  documentelor originale, „Leopard” dovedeşte că Regina Victoria şi anturajul său,  spre exemplu familia Churchill şi Rotschild, comandă regulat, la farmacia din  Higl’hlands, doze de cocaină, heroină şi alte stupefiante. „Times” din  28.08.1993 susţine acelaşi lucru, afirmând cu încântare: „Victoria, regina cu  înfăţişarea severă, cunoscută pentru formula sa „nu văd nimic nostim în asta”,  pare să fi comandat destulă cocaină şi heroină pentru gospodăria regală de la  reşedinţa Balmoral (Scoţia). Documentele farmaciei arată că regalii şi oaspeţii  săi se aprovizionează regulat cu cantităţi considerabile de cocaină şi  heroină”.
Pentru ca cititorul să-şi dea seama că „City” guvernează cu  adevărat Anglia, voi exemplifica printr-un singur caz.
După cum se ştie,  în urma Tratatului de la Versailles, evoluţia Germaniei era planificată. Se  preconiza ruina valutei germane, ceea ce ar fi dus la inflaţie cronică. Deoarece  i se cerea restituirea plăţilor pentru reparaţii în valoare de 123 milioane  mărci aur, precum şi 26% din valoarea exporturilor. Haosul era inevitabil. În  această situaţie, Germania a avut un moratoriu pentru plata integrală în numerar  a sumei de 123 milioane mărci aur în următorii doi ani. Însă, puterile  învingătoare au respins propunerea. La 9 ianuarie 1923, s-a hotărât, cu 3 la 1,  că Germania rămas în urmă cu plata. Reprezentanţii Angliei au primit ordin de la  „City” să voteze împotriva moratoriului. Comentariile sunt de prisos.
Mai  departe citez din lucrarea „Societăţile secrete şi puterea lor în secolul XX” a  lui Jan van Helding: „(…) Germania s-a declarat de acord cu o soluţie de  compromis, cunoscută sub numele de planul DAWES. Acesta a fost conceput de  J.P.Morgan, colaboratorul lui Rothschild, şi acorda Germaniei credite în valoare  de 800 milioane dolari pe o perioadă de patru ani. Planul Dawes a eşuat când au  crescut datoriile pentru reparaţii ale Germaniei. A urmat însă planul Young  (după numele agentului lui Morgan, Owen Young): pentru a prăda mai bine,  bancherii internaţionali au f0ndat în Elveţia „Banca internaţională de plăţi”.  Astfel, plata reparaţiilor din primul război mondial s-a efectuat simplu:  creditul din contul unei ţări la această bancă era înregistrat la o altă ţară,  care îşi avea creditul în această bancă. Şi aici bancherii au exploatat taxele  şi provizioanele.
Profesorul Quigley afirmă: „Este de remarcat că acest  sistem (Dawes şi Young) era pus la punct de bancherii internaţionali şi că  împrumuturile acordate Germaniei erau foarte profitabile pentru aceşti  bancheri”
Acesta este unul dintre cele mai bune exemple pentru sistemul  machiavelic. Pe de o parte, bancherii îi sprijină pe cei implicaţi în război şi  îi împrumută pe nemţi pentru ca aceştia să-şi poată plăti datoriile pentru  reparaţii. Indiferent ce şi cum a făcut Germania, este clar de la cine trebuia  să împrumute bani. A fost una şi aceeaşi grupare care a plănuit, finanţat, a  condus şi a profitat de primul război mondial”…
Lojile francmasonice din  Anglia sunt unite într-o Organizaţie engleză francmasonică. O perioadă destul de  îndelungată, ea a fost folosită de KGB pentru a-şi infiltra agenţii în vederea  controlării Serviciului britanic de informaţii. Concluzia: mulţi agenţi ai  serviciilor secrete  britanice sunt masoni. De fapt, este de notorietate că  Scotland Yard-ul a dat ordin personalului său să se înscrie în rândurile  masonilor. În lucrarea „Partea nevăzută a lumii: SOCIETĂŢI SECRETE”, Milton  William  Coper scrie: „ TOŢI ofiţerii de informaţii pentru care am lucrat în  Serviciul Secret de Informaţii al Marinei Militare erau  masoni”.

Teodor Filip

www.ne-cenzurat.ro

Acest articol a fost publicat în SOCIETATI SECRETE și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s