SCRISOARE CĂTRE UN TÂNĂR ( fragment)

SCRISOARE CĂTRE UN TÂNĂR

 
O, dacă aş putea intra în inima unui tânăr şi să strig: Nu te lăsa înşelat şi ucis de lume! Lumea nu e ceea ce pare! Binele ei este o mare minciună! Îţi va devora sufletul prin
plăceri şi distracţii apoi, după ce ţi-a luat toată vlaga, te abandonează
deznădejdii!Şi un tânăr ortodox mănâncă, doarme, călătoreşte, învaţă, iubeşte, cântă, râde, plânge... DAR TOATE
ACESTEA, prin HRISTOS, ODIHNESC, LIMPEZESC ŞI ÎNALŢĂ SUFLETUL!
Aşa cum un obiect de argint pus într-un vas cu apă o păstrează nealterată, aşa şi Hristos într-o inimă de tânăr, o păstrează limpede şi dulce!Calea acestei vieţi
începe cu Taina Spovedaniei: DESCHIDE SUFLETUL TĂU LUI HRISTOS, MĂRTURISINDU-I CA PE O POVARĂ TOATE CÂTE S-AU ADUNAT ACOLO ŞI DACĂ NU ÎNCEPE SĂ SE FACĂ LUMINĂ, EU VIN ÎN PARCUL DIN CENTRUL ORAŞULUI ŞI MĂ LAS SCUIPAT ÎN FAŢĂ ŞI BATJOCORIT CA ULTIMUL DINTRE OAMENI, CA UN MINCINOS ŞI UN NETREBNIC ABSOLUT!
Orice suflet care se spovedeşte sincer primeşte Lumina; dar, trebuie să rămână în Biserică, în modul ei de viaţă, pentru a O păstra şi spori…M-am întrebat mereu,
de-a lungul anilor: cum poate spune un băiat unei fete că o iubeşte, când
sufletul lui e plin de întuneric şi de păcate ( le-a înghiţit „pe pâine” din
media şi din viaţa cotidiană de oraş ca orice tânăr obişnuit
al acestor vremuri, căci răul intră în om prin simţuri ) CÂND A IUBI
ÎNSEAMNĂ A DĂRUI CELUILALT LUMINA ŞI CĂLDURA PROPRIEI INIMI?
CARE LUMINĂ şi CARE CĂLDURĂ? CĂCI LUMEA, CARE ESTE UN SISTEM DE EXISTENŢĂ CONVENŢIONAL, ARTIFICIAL, NU LE CUNOAŞTE, NU LE ARE şi NU LE POATE DA…Şi de aceea produce, inevitabil,
tipul acesta de tânăr cinic, dispreţuitor şi plictisit, GOL PE DINĂUNTRU, care
trebuie conectat de mic la aparate ( televizor, calculator, etc.), ca un pacient
în comă…( Uneori pe stradă, privindu-i cum merg, aşa , ca în transă, mă
gândesc că dacă mă apropii şi le smulg, brusc, căştile de pe urechi, îi las fără
puls!) Da, sufleteşte, mare parte din tineri sunt în comă… Distracţiile îi
resuscitează pentru scurtă vreme, ceva asemănător unei convulsii provocată de un
şoc electric, ca să-i lase apoi şi mai epuizaţi şi mai aproape de
moarte…
NUMAI HRISTOS POATE
SCOATE SUFLETUL DIN COMĂ ! Asta am trăit-o, nu e din cărţi, de aceea
îngăduie-mi să-ţi reamintesc: dacă poţi să-mi dovedeşti, cu
viaţa
, contrariul, te aştept în parc…
Acest articol a fost publicat în CATEHISM și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s