MISTERELE MUNTILOR BUCEGI

Munţii României sunt străbătuţi de tuneluri  subterane, puţine persoane, chiar şi în zilele noastre, cunoascând existenşa  acestora. Pe timpul dacilor aceste tuneluri şi trecerile subterane erau  cunoscute doar de sacerdoţi şi câţiva nobili. Cei din urmă cunoşteau doar câteva  treceri strategice. Secretele preoţilor daci au fost preluate de preoţii  creştini, retransmise mai departe numai călugărilor virtuali.
Munţii  Bucegi ascund o parte din secretul nostru existenţial. Totul a început pe vremea  primului domnitor din dinastia Basarabilor, când platoul Bucegilor a fost  interzis pentru oamenii de rând. Acolo se antrena cavaleria domnitorului, acei  oşteni „roşii” (denumire dată de îmbrăcămintea pe care o purtau), care formau  unităţile de elită ale armatei domnitorului din Ţara Romînească, folosite doar  în caz de mare primejdie.
Şi mai puţini cunosc de ce a fost ales platoul  Bucegilor. Deoarece, în vremurile de primejdie, tezaurul Ţării era ascuns în  tunelurile subterane din zonă şi păzit de oştenii „roşii”.
Legendele locale  vorbesc şi despre existenţa unor tezaure deosebit de valoroase, acumulat de-a  lungul a zeci de generaţii de conducători şi păstrat în zonă. Este un tezaur  sfânt pe care fiecare domnitor era obligat să-l sporească pe timpul domniei  sale. Dar nu avea voie să folosească nimic din acest tezaur. Cei care nu ţineau  seama de aceasta erau crunt loviţi. Se spune că blestemul i-a lovit şi urmărit  pe cei din ramura Drăculeştilor şi cea a Dăneştilor. Pentru că au încercat să  folosească tezaurul Ţării în scop personal ei şi familiile lor au fost  asasinaţi.
„În ultimii ani, în zona Bucegilor s-au efectuat măsurători  energetice care au constatat existenţa unor câmpuri de forţă extraordinară şi a  unor treceri subterane care traversează munţii dintr-o parte în alta. Mai mult,  aceste măsurători au arătat existenţa a două treceri subterane care merg din  zona Bucegilor până în apropiere de Peştera Urşilor din Carpaţii Occidentali,  acestea fiind întretăiate din când în când de diverse tunele mai mici sau mai  lungi.
Ceea ce este uirmitor este altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste  tunele nu străbat haotic munţii ci sub forma unor linii care  figurează imaginea  unui lup imens, având gura deschisă, ca atunci când se aruncă asupra prăzii.  Capul lupului este în Munţii Apuseni iar coada coboară până în apropiere de  Pietroşiţa, judeţul Dâmboviţa,
Întrebarea logică este dacă aceste tuneluri  subterane au fost făcute de mâna oamenilor sau dacă au fost doar descoperite şi  folosite de oameni? Este o întrebare la care, deocamdată, nu are cine să  răspundă. Poate doar misticii, care au avut curajul să afirme că totul a fost  construit de Zamolxis atunci când Marele Zeu a decis să apere acest pământ sfânt  şi pe cei care-l locuiesc” (1)
.
CE ASCUNDE SARMISEGETUSA  REGIA?
Despre civilizaţiile egipteană, mayaşă, incaşă, aztecă, sumeriană ş.a.  s-au scris nenumărate documentare, articole, rezultatele ale cercetătorilor din  diferite domenii, s-au turnat filme documentare ori artistice.  Toate aduc laude  nesfârşite acestor civilizaţii şi realizărilor lor şi prezintă multe enigme  nedezlegate încă.  Arheologii, cercetătorii şi istoricii rămân uimiţi când  prezintă aceste realizări.
Şi prin aceasta se face o nedreptate istorică  civilizaţiei străbunilor noştri. Deoarece nu trebuie să te duci în India, Egipt,  Peru sau Mexic pentru a cerceta cum au fost construite piramidele sau a cerceta  în laboratoare compoziţia stâlpilor de fier care nu ruginesc niciodată.  Pentru  a afla toate acestea, şi încă multe în plus, este de ajuns ca cei care  cred că  au găsit o soluţie la aceste enigme să vină în Munţii Orăştiei. Nu exagerez cu  nimic când afirm că aici se află vestigiile unei civilizaţii vechi de 10.000 de  ani: civilizaţia dacică.
Atitudinea oficialilor noştri mi se pare de  neînţeles. Oare este rea voinţă sau interese ascunse le dirijează poziţia.  Pentru că la mijlocul anilor ’90, un satelit sovietic a scanat subsolul zonei  Grădiştea. La Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriale şi la  Ministerul Culturii de atunci s-a întocmit un dosar cu descoperirile care s-au  făcut. Neoficial s-a spus atât: s-au descoperit situri antice şi preistorice  necunoscute încă. Şi s-au dispus efectuarea unor cercetări. Sistate apoi!  Concluzia este una şocantă: fortificaţiile din această zonă constituie un  ansamblu de 200 km pătraţi, care cuprinde o aşezare militară, una civilă  montană, cu mai multe nivele. „Practic, munţii fuseseră tăiaţi şi terasaţi, apoi  aranjaţi în incredibilul ansamblu. Mai mult, pe o suprafaţă de doi kilometri  pătraţi, la o adâncime de 8 metri, s-ar afla o aşezare subterană. Prin anul  2001, Vasile Dragomir, general de divizie în retragere, care făcuse parte din  echipa de cercetători declara pentru un ziar central că în zona Vârtoape  fuseseră detectate, pe o suprafaţă de 4 km pătraţi, 75 de gropi conice, de  dimensiuni diferite, precum şi incinte paralelipipedice, modificate de mâna  omului, care comunicau între ele, dar şi cu platoul de deasupra prin drumuri  antice. De la aceste incinte pleacă mai multe tuneluri spre munţii din  apropiere, unele prăbuşite parţial, iar un singur tunel ajunge la sactuarele de  la Sarmisegetusa Regia, unde au fost de asemenea detectate incinte subterane.  „Vreau să subliniez că în urma măsurătorilor noastre a rezultat că în zona  Vârtoape şi în imediata apropiere se află vestigiile cele mai importante ale  complexului, inclusiv sanctuare, construcţii cu o vechime mai mare decât cele de  la Sarmisegetuza”, declara atunci generalul în rezervă (2).
Într-adevăr,  dezvăluiri şocante: „aşezări mai vechi decât cele de la Sarmisegetusa”.
Pare  incredibil, dar pentru a-şi apăra capitala sfântă – Sarmisegetusa Regia – dacii  au zidit munţii. Dacii nu au fost numai „cei mai viteji şi mai drepţi dintre  traci”. Ei au fost astronomi desăvârşiţi, medici şi siderurgişti aşişderea,  experţi în strategua militară dar, mai ales…constructori desăvârşiţi. Pentru  apărarea Sarmisegetusei Regia au construit un colos, alcătuit din sute de  cetăţi, răspândite pe o suprafaţă de 5.000 de kilometri patraţi. Până la  altitudinea de 2050 de metri, intervenţia omului este dovedită în mod constant.   Această afirmaţie poate va stârni zâmbete ironice. Dar arheologii şi geodezii  care au făcut cercetări în Munţii Orăţtiei au dovedit că mărturiile istorice nu  sunt minciuni.
Acelaşi  Vasile Dragomir a declarat: „Toţi munţii din jurul  Sarmisegetusei sunt terasaţi. Pe toate crestele, văile, versanţii au fost  descoperite pietre fasonate, cu o greutate de aproximativ 3 tone. Cetăţile sunt  apărate de ziduri circulare, de sus până jos. Dacă în cazul piramidelor  egipetene s-a ajuns la concluzia că pietrele erau transportate cu ajutorul unor  sisteme de bile şi ridicate cu scripeţi, pentru daci teoria nu este valabilă.  Rămâne un mister transportarea blocurilor imense de piatră până în vârful  munţilor, cantitatea de materiale fiind superioară celei folosite la piramidele  egiptene”.
Nu mulţi cunosc că Muntele Bătrâna este cel mai înalt vârf din  România. Nu din punct de vedere geografic, ci geofizic. Măsărătorile  gravitaţionale au arătat că datorită nucleului extrem de dur, constituit din  minereuri de fier, acesta este cel mai înalt munte din ţara noastră. Aici aveau  dacii cea mai mare mină de fier.
Strămoşii noştri au conceput Sarmisegetusa  ca pe un centru vital, destinat unei rezistenţe totale. Pentru aceasta au fost  construite drumuri de acces în munţi, conducte pentru apă, canalizări etc.  „Aprovizionarea cu apă a cetăţii (este vorba de cettaea Blidaru – nota T.F.) era  asigurată printr-o monumentală cisternă patrulateră, cu ziduri duble sau  întreite, adâncă de peste 5 m, construită în partea de nord-vest. Deosebit de  interesantă este pardoseala cisternei, alcătuită dintr-un „ciment” având în  compoziţia sa mortar, cenuşă şi cărbune de lemn. Pe această latură, pe o terasă  mai joasă, a fost scos la iveală un turn de pază care asigura din acest loc  strategic, numit Poiana Pertii, o largă vizibilitate, dominând împrejurimile.”  (50). „Înşiruit pe Apa Grădiştei, la sud de larga vale a Mureşului, complexul de  cetăţi şi aşezări dacice din Munţii Orăştiei a constituit nucleul statului dac  din perioada lui Burebista şi Decebal şi, totodată cea mai înaltă expresie a  dezvoltării cultutii materiale daco-getice din secolul I î.e.n. – I e.n.”  (3).
Pentru construirea acestui complex a fost nevoie de o muncă colosală  care a presupus tehnici de neimaginat. Marele Imperiu Roman, întins pe trei  continente, a trebuit să adune cea mai mare armată din toate timpurile sale  penru a cuceri 14% din suprafaţa Daciei. Pentru a trece de „sălbaticii” din  munţi i-au trebuit ceva mai mult de 5 (cinci) ani. Iar această civilizaţia era  veche de 10.000 de ani. Dl. gral. dv. ® Vasile Dragomir a mai declarat: „Nu sunt  arheolog sau istoric, ci geodez. Totuşi am curajul să afirm, după cercetările  făcute în Munţii Orăştie că civilizaţia existentă pe teritoriile noastre, veche  de aproximativ 10.000 de ani, este un adevărat miracol. Vestigii ale civilizaţie  romane se află şi în alte ţări, dar nu pe acestea trebuie să le punem în  valoare. Păcat că nu se acordă atenţie valoroasei Sarmisegetusei Regia, care  este cu adevărat numai a noastră.”
De ce arheologii, cerctătorii şi  istoricii noştri nu studiază numeroasele situri ale strămoşilor noştri? De ce nu  se sapă la Sarmisegetusa Regia? De ce totul este lăsat în paragină? Locul unde  au trăit şi s-au rugat strămoşii noştri a fost uitat. Şi el ascunde încă multe  secrete.

A DOUA “CUCERIRE” A SARMISEGETUSEI
În anul 1924, sub  conducerea Comisiei Monumentelor Istorice şi a Institutului de Istorie naţională  şi arheologie din Cluj, sunt începute săpăturile menite să scoată la lumină  vestigiile Sarmisegetusei şi ale vecinătăţilor ei.
În luna decembrie a  anului 2000, cinci cetăţi dacice din acest perimetru – care are o suprafaţă de  600 de km patraţi – au fost declarate Monumente ale Patrimoniului Cultural  Universal, intrând sub protecţia UNESCO. Dar protecţia românescă? Pentru că  ultima lună a secolului XX a cunoscut o avalanşă fără precedent a hoţilor şi  profanatorilor din Munţii Orăştiei. Care conmtinuă şi în zilele noastre. În  lipsa unei imperioase legi a patrimoniului, autorităţile locale hunedorene s-au  văzut asaltate de ceea ce neoficial a fost numit „al treilea val de atac asupra  comorilor lui Decebal”. Toate scursurile din ţară , în legătură sau nu cu  „colecţionarii” de aiurea aveau/au drept principal obiectiv „sarcofagul cu aur  de două tone” a lui Decebal!.Băieţii nu se joacă, nu vizează obiecte de cult sau  alte „mărunţişuri” vechi de două milenii. Poliţia din zonă afirmă public,  neputincioasă, că se ştie că există cel puţin…70 de detectoare performante de  metal care mişună neabătute prin zonă, într-o clandestinitate trădată de  jeep-uri ce trec triumfătoare prin vamă. Şi asta în timp ce Muzeul Civilizaţiei  Dacice şi Romane din Deva îşi permite doar un detector!
A doua categorie  este cea a „găinarilor”, adică a celor care se mulţumesc cu faimoasele kosoane.  Încă din „primul val de căutători” din 1997-1998, au fost prinşi 5 „norocoşi”,  însă nici acum nu sunt pedepsiţi în instanţă.
A treia categorie este a  celor care, punând ban peste ban din „muncă cinstită”, îşi ridică, fără  autorizaţie de construcţie, case de vacanţă. Culmea este că unii îndrăgostiţi de  istoria veche a strămoşilor s-au stabilit – oare de ce? – în apropierea  locurilor bănuite a fi purtătoare de comori. Sufletul lor bate pentru  Sarmisegetusa.
„Cît timp va mai fi regiunea sacră a Munţilor Orăştiei un  „Eldorado” pentru borfaşii de toate categoriile? Dacă fostul ministru al  culturii nu a devenit boss la UNESCO (după „străduinţe” uriaşe pe banii  contribuabililor), atunci probabil că nu l-a interesat nici averea lui Decebal  şi a vestigiilor bimilenare. Situaţia trebuie să intre într-o normalitate care  să redea demnitatea istoriei ţării, iar siturile arheologice naţionale să devină  bine protejate juridic şi, practic, cu sprijinul amplu al Ministerului Ordinii  Publice şi nu cu câţiva paznici de ocazie. Bunurile noastre patrimoniale nu au  ce căuta în colecţiile muzeale sau particulare de aiurea” (4).

ACTIVITATE  INTENSA IN SUBTERAN?
În anii 1993-1994 în zona Buşteni-Sinaia s-au  petrecut mai multe fenomene stranii. Oamenii acuzau stări de agitaţie  inexplicabile care le afectau sănătatea. Însă numai pe timpul nopţii. Apoi s-au  produs mai multe cutremure, constatându-se că nu aveau epicentrul în Vrancea sau  Bucegi, cum era normal. Locuitorii mai relatau că au prins frica de a pune mâna  pe obiecte metalice deoarece se curentau imediat. Cercetarea acestor fenomene nu  a dus la nici un rezultat.
Peste un an intensitatea cutremurelor a  sporit. Ciudat era faptul că, de fiecare dată înainte de producerea acestora, se  auzea un tunet înfundat. Aceste cutremure se produceau, invariabil, la ore fixe:  ora 20.000 şi 3.00 noaptea. După producerea lor s-au semnalat semnale radio!  Ceea ce nu era normal.
„Ziarul” a publicat un amplu articol despre  aceste anomalii. Iată ce a declarat Traian Trufin, muzeograf conservator la  Muzeul „Cezar Petrescu” din Buşteni, publicist şi cercetător al fenomenelor  stranii descrise mai sus, la care a fost martor: „Convingerea mea este că există  în subteran o altă lume. Extratereştri cunosc totul despre lumea de la  suprafaţă. Spectrul lor informaţional este foarte larg. Dar nu ştiu ce fel de  activitate desfăşoară acolo şi nici de ce nu vor să comunicăm. Probabil pentru  că omenirea încă nu este pregătită să înţeleagă nişte lucruri”.  El crede că  toate aceste anomalii sunt cauzate de existenţa unor galerii subterane, de  natură artificială, săpate de extratereştri. În care au loc diferite  experimente, punctul fierbinte fiind în zona Crucii de pe  Caraiman.
“Vizionara Valentina, femeia oarba din Iasi care poate pune  diagnostice si prin telefon, sustine ca a descoperit prin metode proprii că un  important şuvoi de energie, de aceeasi calitate cu cea care alimenteaza  complexul de la Gizeh, scalda si Sfinxul nostru din Bucegi. Iar subteranele  nedescoperite ale acestuia comunica cu piramidele din Egipt. “Acolo e trecutul  omenirii. Dar nu-i omenirea de acum doua mii de ani. E cu mult mai demult, tare  mult inainte. Sfinxul din Bucegi este ocrotitorul pamantului pe care locuim. De  fapt, in Bucegi, la Sfinx vine un suvoi foarte puternic de energie. Atunci cand  cu stiinta care va fi pe pamant va birui cineva sa ajungă sub Muntii Bucegi, va  da peste toate aceste inscrisuri si documente insemnate si, dupa semnele acelea,  va sti ce are de facut. Dar asta se va intampla numai dupa ce suvoiul de energie  de deasupra va slabi”, spune clarvazatoarea care n-a fost niciodata in  Bucegi.”
După 1999 toate au încetat. Specialiştii de la Centrul de Fizică a  Pământului şi cei de la Staţia Seismică de la Cheia nu au găsit nici o  explicaţie acestor fenomene. Se ştia de existenţa tunelurilor subterane. S-a  emis ipoteza că aici aveau loc diferite experienţe, centrul fiind zona crucii de  pe Caraiman! Dar cine le făcea şi cu ce scop? Mister  total!!…
Sarmisegetusa, din cauza unor fenomene ciudate care au loc în zona  respectivă, este numită „zona crepusculară a Europei”.
În anul 1991, o echipă  formară din şapte specialişti au campat în zonă pentru a face cercetări. Spre  stupoarea lor au fost martorii apariţiei unei „explozii luminoase” care părea că  iese chiar din munte. În vara aceluiaşi an, un avion IL-14 s-a pulverizat din  senin
În vara anului 1994, nişte turişti şi-au instalat corturile chiar la  Sarmisegetusa Regia. La un moment dat, întreaga vale a fost curpinsă de un vuiet  care a durat circa o jumătate de oră, iar din spatele unui perete stâncos  ţâşneau numeroase reze, de diferite culori, ce se învârteau besmetic ca spiţele  unei roţi. Spre sfârşitul verii aceluiaşi an, un grup de turişti a fost  înfăşurat într-o perdea de raze colorate…
„În sanctuarul dacic dela  Racoş s-au găsit cuie dacice de fier care nu ruginesc. Testate cu raze X, s-a  descoperit că, într-adevăr, cuiele au 2000 de ani. În componenţa lor intră fier  pur (99,97%), magnetită, oxid de fier şi alumino-silicaţi. Cuiul nu rugineşte.  În lume mai sunt două exemple de astfel de fier inoxidabile: stâlpul de fier de  la Delhi şi discul din Mongolia, cercetate de NASA. S-au mai găsit şi nişte  calupuri de fier decic de peste 40 de kg. La acea vreme, romanii nu puteau să  topească în cuptoarele lor bucăţi mai mari de 25 kg” (5)…
Muntele Toaca  este o piramidă cu baza pătrată, formă extrem de rară în natură. Latura are  lumgimea dublă faţă de piramida lui Keops. Unghiul pantei vestice are aceeaşi  mărime cu unghiurile piramidei. La Cucuteni, cultură aflată în apropiere, s-a  descoperit, incizat în ceramică neolitică, un motiv unic reprezentând proiecţia  în plan a unei piramide cu baza pătrată. Diagonalele şi apotemele sunt trasate  cu mare precizie. Unghiul dintre Carpaţii Meridionali şi cei Orientali este de  52 de grade. 51 de grade 50 de minute este unghiul dintre feţele piramidei lui  Keops (Khufu) şi baza acestuia.  Vasile Pârvan susţine teoria Ceahlăului ca  munte sfânt al dacilor. Muntele Retezat este un monolit de proporţii gigantice  cu înfăţişarea unui trunchi de piramidă.

de TEODOR FILIP www.ne-cenzurat.ro

Surse:
1. http://www.secretelefemeilor.ro;
2. http://alexbidam.wordpress.com;
3. http://istorie.e.altfel.ro;
4. Revista „Magazin” nr. 2  (2253).ro;
5. http:www.enciclopedia-dacica.ro

This entry was posted in STIATI CA... and tagged , , . Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s